© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Destin basarabean: 125 ani de la naşterea Pr. Alexie Bârcă, descendent al unei familii care a dat un sfânt[2026-02-06]de Ştefana TotorceaVineri se împlinesc 125 de ani de la naşterea Părintelui Alexie Bârcă, basarabean din neam de preoţi până la a şasea generaţie şi descendent al unei familii care a dat un sfânt. A trăit într-o epocă frământată şi într-o regiune peste care a trecut tăvălugul istoriei, cunoscând ocupaţia rusă de la început de secol XX, când în Basarabia nu se putea face carte în limba română, perioada de după Marea Unire, apoi ocupaţia sovietică, ce l-a determinat să se refugieze în România. Viitorul preot s-a născut în 6 februarie 1901 la Corestăuţi, judeţul Hotin, în familia preotului român Vasile şi a preotesei Teodosia. Părintele Vasile era coborâtor din neam de preoţi până la a şasea generaţie. Mama se trăgea din familia Sf. Ier. Iosif cel Milostiv Părinţii viitorului preot Alexie: părintele Vasile şi preoteasa Teodosia. Sursa foto: Muzeul de Istorie şi Etnografie Râşcani Aceeaşi sursă precizează că mama lui era şi ea dintr-o familie de preoţi ce dăduse clerici şi cărturari de seamă, printre care Sf. Ier. Iosif (Naniescu) cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei. „L-au dat la liceul la Hotin, unde se învăţa în limba rusă. Biserica şi şcoala erau în limba rusă”, relata în 2021, pentru Basilica.ro, una din fiicele lui, Ileana Toma, matematician, astronom şi scriitoare creştină. „În 1918, după Marea Unire, a terminat liceul la români şi a dat bacalaureatul pe româneşte. Ştia pe dinafară pasaje întregi din Pseudo-Kinegetikos de Al.I. Odobescu. Nu le înţelegea prea bine, dar le ştia pe dinafară!” „S-a dus la Cernăuţi şi s-a înscris la Facultatea de Matematică, deşi îi promisese tatălui său că va face Teologia. Când era prin anul doi sau trei la Matematică, s-a înscris şi la Teologie”, mai relata fiica lui. Director de liceu la Râşcani A doua zi după nunta viitorului preot Alexie, în satul Strâmba, jud. Bălţi, 1929. Sursa foto: Muzeul de Istorie şi Etnografie Râşcani Între 1923 şi 1929 a fost cântăreţ în satul natal. În 1929, după încheierea studiilor, s-a căsătorit cu Maria Dimitriu. În acelaşi an a fost hirotonit preot într-un sat din comuna Băgrăneşti, judeţul Soroca. Părintele Alexie şi preoteasa Maria urmau să aibă patru copii: trei fete şi un băiat. În 1936, a fost numit ca al doilea preot la biserica din Râşcani, judeţul Bălţi, construită de boierul Gheorghe Râşcanu – post care, conform dorinţei ctitorului, venea împreună cu cea de director al liceului cu profil comercial din Râşcani, înfiinţat de acelaşi boier. Instituţia de învăţământ există şi astăzi şi se numeşte Liceul Teoretic „Liviu Damian”. Primul refugiu în România Părintele Vasile Popovici, Părintele Alexie Bârcă şi membrii comitetului bisericesc din Râşcani. Aproximativ anii 1940. Sursa foto: Muzeul de Istorie şi Etnografie Râşcani Familia s-a refugiat pentru prima dată în România în 1940, deoarece Părintele Alexie a aflat că numele său era al treilea pe lista destinată deportărilor. Un episod pilduitor: după ce şi-a pus familia la adăpost în România, preotul a mers înapoi peste Prut, pentru a returna căruţa şi calul împrumutate, apoi a reuşit să treacă Prutul din nou. Cu ajutorul Mitropolitului Nicolae Bălan, a fost rânduit preot într-un sat din judeţul Alba, Sibişeni. Omagiu eroilor apărători ai Basarabiei Pr. Alexie Bârcă în 1937, la un an după numirea la Râşcani. Sursa foto: Muzeul de Istorie şi Etnografie Râşcani Ileana Toma, fiica lui, a relatat întoarcerea în Basarabia în 1942, când tatăl ei, Părintele Alexie, a făcut un lucru care i-a rămas profund întipărit în minte. „Tata a dezgropat toţi morţii îngropaţi în câmp şi a făcut un cimitir al eroilor. Soldaţii aveau numere, astfel că tata a chemat la reînhumări toate familiile soldaţilor. Au identificat numerele şi au aflat de unde era fiecare erou căzut. Le-au scris familiilor, care au venit”, relata ea în 2021. „Noi, copiii, eram pe o scenă făcută din răchită împletită şi pământ şi cântam la infinit Presăraţi pe-a lor morminte / Ale laurilor foi, / Spre a fi mai dulce somnul / Fericiţilor eroi. Pe aceste acorduri intrau în cimitir căruţele cu sicriul şi cu cei veniţi din ţară la înmormântare. Nu vă puteţi imagina ce încărcătură a avut pentru mine spectacolul acesta.” Biserica din Râşcani în care a slujit Pr. Alexie dăinuie şi astăzi. Foto: Vasili Turkan Familia s-a refugiat definitiv în România în 1944. Li s-au alăturat un grup de elevi şi eleve din Râşcani care ulterior au format o comunitate închegată în jurul preotului timp de decenii. Stabilirea la Bucureşti În decembrie 1944, Părintele Alexie a fost rânduit bibliotecar la Biblioteca Sfântului Sinod şi preot misionar la câteva fabrici bucureştene. Un timp, pentru a-şi susţine familia, a lucrat şi la o fermă, unde sorta şi planta cartofi. În data de 1 septembrie 1949, a fost numit preot la Biserica Bucur Ciobanul, una dintre cele mai vechi din Bucureşti, care însă nu avea arondată o parohie propriu-zisă. Totuşi, în jurul familiei şi comunităţii basarabene strânse alături de el, s-a format şi o comunitate de credincioşi. Ileana Toma, fiica Părintelui Alexie Bârcă, a scris o carte despre tatăl ei, intitulată „Părintele Alexie, omul lui Dumnezeu”. Sursa foto: Muzeul de Istorie şi Etnografie Râşcani Părintele Alexie a slujit la Biserica Bucur Ciobanul până în august 1986, când a trecut la cele veşnice. Fiica lui, Ileana Toma i-a dedicat cartea „Părintele Alexie, preotul lui Dumnezeu”. Muzeul de Istorie şi Etnografie Râşcani din Republica Moldova i-a dedicat o pagină de Facebook şi îi păstrează memoria vie. Pe 18 mai 2025 a fost inaugurată o troiţă în cinstea părintelui Alexie Bârcă, lângă fântâna din curtea bisericii din Râşcani, aşa cum şi-a dorit fiica, Ileana Toma. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 209, Ultimul acces: 2026-09-29 20:04:49
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
