Cardinalul Zenari, care împlineşte 80 de ani, îşi încheie mandatul de Nunţiu în Siria[2026-02-02]foto: Vatican MediaÎn 2021, la împlinirea vârstei de 75 de ani (vârsta canonică pentru retragere), Cardinal Mario Zenari şi-a prezentat demisia din ceea ce, timp de aproape 17 ani, a fost mai mult decât un post diplomatic – o adevărată misiune: slujirea ca Nunţiu Apostolic la Damasc, reprezentant al Papei şi punct de referinţă pentru Biserica universală în Siria „martirizată”. Papa Francisc a refuzat retragerea sa şi a ales să îl menţină în funcţie „pe o perioadă nedeterminată”, o decizie pe care „Don Mario” a interpretat-o ca un semn în plus de atenţie faţă de populaţia rănită de război şi sărăcie şi supusă unor tulburări constante, care vedea în el un punct de referinţă stabil şi autoritar. După cinci ani, însă, împlinind 80 de ani pe 5 ianuarie, Cardinalul Mario Zenari pune capăt lungului său minister ca reprezentant papal într-unul dintre cele mai rănite teritorii din lume. Demisia sa a fost anunţată astăzi, 2 februarie, în buletinul biroului de presă al Sfântului Scaun. Cu toate acestea, în spatele scurtei notificări instituţionale se ascunde o poveste extraordinară. Este povestea unui preot din Rosegaferro di Villafranca di Verona, format la Academia Ecleziastică Pontificală şi devenit în scurt timp „veteran de război”, după cum se defineşte el însuşi, slujind ca Nunţiu Apostolic la începutul anilor 2000 în Coasta de Fildeş, Niger şi Burkina Faso, iar apoi, între 2004 şi 2008, în Sri Lanka. În 2008, a pus piciorul în Siria pentru prima dată, în urma numirii din 30 decembrie dorite de Papa Benedict al XVI-lea. La acea vreme, Siria era cu totul diferită de cea pe care o cunoaştem astăzi – şi pe care o cunosc mulţi tineri şi copii sirieni, care nu au cunoscut în viaţă altceva decât mizeria şi ororile războiului. Era o ţară marcată de o aparentă stabilitate şi o fază de deschidere economică, cu turismul în creştere, dar traversată de tensiuni sociale subterane. În 2011 a izbucnit conflictul, revoltele, masacrele ISIS – iar Mons. Zenari a fost mereu acolo, ca reprezentant al Papei, desfăşurând activităţi diplomatice şi de mediere menite să găsească o soluţie paşnică la conflicte, precum şi eforturi umanitare de apropiere şi alinare pentru oamenii care trăiau ceea ce el însuşi numea adesea „iadul pe pământ”. Cardinalul Zenari nu a ascuns niciodată dificultăţile – chiar şi cele personale – cu care s-a confruntat în Siria. Nu a ezitat să vorbească despre o „catastrofă umanitară”, despre speranţa care a „murit” în rândul populaţiei, în special în rândul tinerilor, chiar şi astăzi, în ciuda diverselor schimbări politice şi sociale. Nu s-a temut să denunţe uitarea internaţională care înconjoară conflictul, strânsoarea sancţiunilor asupra populaţiei, sărăcia endemică care obligă oamenii să stea la coadă kilometri întregi pentru o bucată de pâine sau să plătească benzina cu salariul pe o lună. Au fost declaraţii puternice, dar niciodată strigate, pe care Cardinalul le-a rostit întotdeauna pe un ton blând, cu o expresie particulară pe chipul său, prin care se putea percepe durerea – şi, de asemenea, oboseala – de a fi văzut tot ceea ce a văzut. Război, bombardamente, foamete şi, ca şi cum acestea nu ar fi fost de ajuns, cutremurul din 2023 care a devastat regiunile nordice, Cardinalul Zenari conducând imediat de la Damasc la Alep, transportând în portbagaj butoaie pline cu motorină, greu de obţinut. Din 2016, Mons. Zenari şi-a îndeplinit rolul de Nunţiu Apostolic purtând zucchetto roşu – acordat de Papa Francisc, care l-a numit Cardinal la al treilea Consistoriu. La acea vreme, aceasta a fost o decizie fără precedent, care a rupt într-un fel cu practica secolului trecut, care prevedea în mod constant ca diplomaţilor papali să li se acorde rangul episcopal, dar nu şi cardinalatul, pe care unii dintre ei îl obţineau numai după o schimbare de misiune. A fost, de asemenea, o noutate în istoria Bisericilor Catolice Orientale, care pentru prima dată au văzut că însemnele purpurii nu au fost conferite unui membru al episcopatului local, ci şefului misiunii diplomatice a Vaticanului. Cardinalul Zenari a comentat decizia Papei cu doar câteva cuvinte: „Un gest de iubire”. „Un gest de iubire pentru populaţia siriană martirizată, dar şi un gest de sprijin pentru diplomaţie”, a spus el. Prin acordarea demnităţii de Cardinal trimisului său, Sfântul Părinte, a subliniat Nunţiul, „conferă o valoare adăugată acestei prezenţe şi eforturilor diplomatice menite să rezolve criza. Mă simt încurajat în slujirea mea.” Faptul de a fi Cardinal implica, de fapt, permanenţa Mons. Zenari la Damasc. Nu că ar fi luat în considerare un transfer, după cum a spus: „Cum ar putea un reprezentant al Papei să fie credibil dacă ar fugi de acolo unde este cel mai necesar? Pentru mine, această misiune este un privilegiu acordat de Dumnezeu, o experienţă umană profund emoţionantă”. Şederea Cardinalului Zenari în Siria a durat mult mai mult decât se aştepta, având în vedere şi complicaţiile politice pe care le-ar putea implica înlocuirea reprezentantului papal. În decembrie 2024, a putut fi martor şi la răsturnarea guvernului lui Bashar al-Assad şi la apariţia noii conduceri conduse de Ahmad al-Shara. Astfel, odată cu demisia de astăzi, misiunea unui „Nunţiu de teren”, diplomat cu o lungă carieră şi păstor al unei turme martirizate, ajunge la sfârşit. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 291, Ultimul acces: 2026-09-29 13:29:27
|
Timp total: 0.03s...
[]:1