Ziua Muncii: Sapa pe umăr şi Hristos în minte, sfatul Sfântului Cleopa

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Ziua Muncii: Sapa pe umăr şi Hristos în minte, sfatul Sfântului Cleopa

[2025-05-01]

de Sorin Ioniţe

Ziua Internaţională a Muncii este o celebrare a muncitorilor, a clasei muncitoare, în general, şi a luptei lor istorice în vederea obţinerii unor drepturi sociale şi economice, şi este marcată în fiecare an la data de 1 mai.
În multe alte ţări, însă, Ziua internaţională a muncii este prilejul perfect folosit de sindicatele mai multor categorii profesionale de a face cunoscute revendicările lor sociale sau profesionale.
Sfatul Sfântului Cleopa
Recomandarea Sfântului Cleopa de la Sihăstria este de a-L lua pe Hristos cu noi la orice muncă, pentru spor şi linişte sufletească.
„Fraţilor, să muncim cu dragoste; să lucrăm, dar să avem pe Dumnezeu în minte. Nimeni nu poate să stea degeaba. Dar în sudorile noastre şi în osteneli, pe ogoare şi în fabrici, în birouri, în întreprinderi şi oriunde am fi, să avem pe Dumnezeu în minte. Să avem pe Hristos, şi cu Dânsul pe toate le putem. Auzi ce spune Apostolul Pavel: Toate le pot în Hristos, Cel ce mă întăreşte! Iar fără de El, nimic nu putem face!”.
„Când te duci la prăşit, omule, şi ai luat sapa pe umăr, ia şi pe Hristos în minte: Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-mă pe mine păcătosul (păcătoasa). Dacă lucrezi în atelier şi ai pus mâna pe ciocan, pe bomfaier, pe ferăstrău sau dacă eşti zidar sau tâmplar, sau orice meşteşug ai, de câte ori dai cu ciocanul, zi şi Doamne Iisuse!”.
„Întâi să cerem ajutorul lui Dumnezeu şi apoi, cu Dumnezeu în minte, să mergem la muncă onestă şi curată”, mai spunea Sfântul Cleopa.
Vezi şi: Zece citate celebre din cuvinteşe Sfântului Cleopa
Ziua Internaţională a Muncii
1 Mai este zi nelucrătoare în România şi în alte zeci de state.
În 1884, în cadrul Convenţiei naţionale de la Chicago, Federaţia Organizaţiilor Meşteşugăreşti şi a Uniunilor Sindicale (mai târziu, Federaţia Americană a Muncii) a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca durata unei zile legale de muncă să aibă opt ore sau săptămâna de lucru să aibă 48 de ore. În anul următor, Federaţia şi-a reiterat proclamaţia declarând că aceasta va fi susţinută de greve şi demonstraţii.
Muncitori de pe tot cuprinsul Statelor Unite au organizat manifestaţii în ziua de 1 mai 1886, pentru a-şi susţine cauza. Cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde au participat aproximativ 90.000 de muncitori, dintre care circa 40.000 erau în grevă.
Însă, trei zile mai târziu, în Piaţa Haymarket din Chicago, unde numărul greviştilor ajunsese la peste 65.000, lucrurile au escaladat şi poliţia a intervenit cu brutalitate. S-au înregistrat morţi şi răniţi. În 1889, revendicările muncitorilor americani au ajuns în Franţa.
La 20 iulie 1889, cu prilejul primului Congres al Internaţionalei a II-a, întrunit la Paris, s-a stabilit ca la data de 1 mai să fie sărbătorită Ziua internaţională a muncii, cu acest prilej fiind organizate demonstraţii pentru a marca evenimentele tragice de la Chicago, dar şi de a determina autorităţile să accepte ziua de lucru de opt ore. Între 1890 şi 1891 au avut loc manifestaţii în SUA şi în mai multe ţări europene.
Ziua internaţională a muncii a fost recunoscută drept un eveniment anual, oficial, la cel de-al doilea Congres al Internaţionalei a II-a din 1891, de la Bruxelles.
În SUA şi Canada această sărbătoare este marcată în prima zi de luni din septembrie.
Ziua de 1 Mai a fost marcată, în România, începând din 1890, prin organizarea de petreceri câmpeneşti. În 1945, la Bucureşti, au avut loc primele demonstraţii muncitoreşti organizate la noi în ţară, iar ultimele s-au desfăşurat în 1971. Astăzi, această zi este sărbătorită prin concerte, ieşiri la iarbă verde sau diverse activităţi festive, etc.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 205, Ultimul acces: 2026-08-12 09:45:33

Timp total: 0.03s...

[]:1