Pe urmele Mântuitorului în Liban: Noi trasee de pelerinaj pot fi descoperite prin proiectul Caminos Lebanon

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Pe urmele Mântuitorului în Liban: Noi trasee de pelerinaj pot fi descoperite prin proiectul Caminos Lebanon

[2025-04-04]

de Diandra David

Asociaţia de Pelerinaje din Liban (APL) a lansat în data de 28 martie, în Bkerké, proiectul Caminos Lebanon (Drumuri Liban), prin care Libanul va avea propriul traseu de pelerinaj. Turiştii vor putea urma drumul parcurs cândva de Mântuitorul Iisus Hristos şi de Maica Domnului.
Potrivit serviciului de ştiri Catholic News Agency (CNA), drumul este inspirat de „Camino de Santiago” din Spania, având drept scop dezvoltarea pelerinajelor din Liban.
De ce e important pelerinajul în Liban?
În cadrul lansării proiectului Caminos Lebanon s-a discutat despre importanţa pelerinajului în Liban. „Indexul Mondial al Persecuţiei asupra creştinilor” arată că persecutarea creştinilor a ajuns la cel mai înalt nivel în ultimele decenii, mulţi plătind cu preţul vieţii mărturisirea zilnică.
„Comunităţile locale din Liban trăiesc vremuri de criză. Deşi nu pot opri turismul religios, i-au oprit pe libanezi să viziteze altarele bisericii”, a transmis un membru al Asociaţiei de Pelerinaje din Liban.
Creştinarea libanezilor a început încă din perioada Apostolilor, având ca factor important limba aramaică folosită în zonă. Tradiţia ortodoxă atribuie creştinarea Libanului unui ucenic al Mântuitorului, Quartos. Astăzi, este ţara cu cele mai multe religii prezente pe teritoriul ei, dintre care doar 8% sunt ortodocşi şi 5 % melchiţi.
Foto credit: Facebook / Travelling Lebanon - Nidal Majdalani
Foto credit: Facebook / Travelling Lebanon – Nidal Majdalani
După invazia arabă din secolul al VII-lea, comunităţile creştine au fost nevoite să-şi îndrepte toată atenţia pentru păstrarea credinţei într-o lume islamică, ceea ce a dus la divizarea Bisericii în comunităţi maronite, melchite, armene, monofizite şi nestoriene.
Melchiţii sunt urmaşii celor care au păstrat credinţa Ortodoxiei bizantine, respectând hotărârile Sinodului de la Calcedon din 451. Numele lor provine de la cuvântul sirian „malka” şi se referă la împăratul, care era în acea vreme ocrotitorul Ortodoxiei.
Foto credit: Ziarul lumina
Foto credit: Ziarul Lumina
Sub jurisdicţia Patriarhiei Antiohiei, melchiţii au avut o atitudine demnă faţă de cuceritorii musulmani, fiind protejaţi ca „dhimmi” şi continuând să-şi urmeze credinţa într-o lume arabă. Statisticile arată că peste 120.000 de creştini arabi au fugit în ultimii ani din Siria şi Liban pentru a-şi păstra credinţa.
Foto credit: Facebook / Travelling Lebanon - Nidal Majdalani
Foto credit: Facebook / Travelling Lebanon – Nidal Majdalani
O hartă a traseelor
Proiectul Caminos Lebanon îşi propune să evidenţieze bogata moştenire culturală şi religioasă a Libanului prin crearea unor trasee de pelerinaj care includ situri istorice şi spirituale din întreaga ţară. În prezent există mai multe departamente care se ocupă de amenajarea potecilor şi de o hartă care include toate căile din Liban, de la nord la sud.
Există drumuri cu o lungime de 130 de km care pot fi parcurse în 9 zile, cu o medie de 14 km pe zi, dar totodată şi drumuri mai scurte. Pentru accesibilitate, proiectul presupune amenajarea regiunilor cu balustrade, indicatoare şi semnalarea unor poteci ca parte din itinerar.
În cadrul lansării, preotul catolic maronit Khalil Alwan, care este şi preşedinte APL, a transmis:
„Libanul nu este doar o ţară cu peisaje naturale şi un climat plăcut; este o ţară a sfinţilor şi o ţară a mesajului”.
Pelerinaj în nordul Libanului
La 17 km nord de Beirut, la Jounieh, în districtul Keserwan, există statuia cu numele „Doamna Libanului” sau „Notre Dame du Liban”, care simbolizează inima poporului libanez.
Foto credit: Ziarul Lumina
Tot în partea de nord, se află Mănăstirea Kfifan, cu hramul Sfinţilor Ciprian şi Iustina, ca parte din districtul Batroun. În apropierea mănăstirii, se află schitul „Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel”. În 1875, Cuviosul Charbel (la catolici Sf. Charbel) primeşte permisiunea de a trăi o viaţă pustnicească în acest schit, un privilegiu acordat doar celor cu o experienţă spirituală îndelungată.
Totodată, pelerinii vor putea traversa Darb el-Salib Tartij sau Calea Crucii, un loc special amenajat, cu privelişti de la 100 m, unde mai multe cruci sunt amplasate, în amintirea jertfei Mântuitorului Iisus Hristos.
Foto credit: Facebook / Travelling Lebanon - Nidal Majdalani
Foto credit: Facebook / Travelling Lebanon – Nidal Majdalani
De asemenea, vor putea poposi la Qartaba, la 57 de km de Beirut, un oraş cu o moştenire culturală impresionantă, abundantă în inscripţii romane, încă de pe vremea împăratului Hadrian, ce a domnit între 11 august 117 şi 10 iulie 138.
Qartaba este un oraş înconjurat de mai multe sate creştine, formate din credincioşi care au contribuit semnificativ de-a lungul secolelor la edificarea unor lăcaşuri de cult din zonă. Pelerinii vor afla Biserica Maicii Domnului din Herezmeny, construită în 1827, când familia Karam s-a mutat din Yanouh în Qartaba şi a încheiat o înţelegere cu şeicii familiei Hamade pentru a construi sfântul aşezământ pe ruinele romane din ţinutul Herezmeny.
Foto credit: Qartaba – Our Lady of Herezmeny
Tot aici se află şi Biserica Mar Elias Al-Hayy (Biserica Sf. Proroc Ilie), construită în secolul al XVI-lea, care deţine o colecţie de picturi semnate de Canaan Deeb şi Daoud Al-Qarm şi o colecţie impresionantă de vitralii.
În regiunea Jbeil, pelerinii vor putea vizita Chilia Sfântului Simeon (Mar Simaan) – Abaydat, cunoscută şi sub denumirea de peştera Mar Simeon, săpată într-o stâncă dintr-o zonă împădurită. Faţada sa este din piatră de agat şi conţine picturi murale care datează din secolul al XII-lea, inclusiv o inscripţie în limba siriacă.
Pelerinaj în sudul Libanului
Mănăstirea ortodoxă „Sfântul Gheorghe” din Deir el-Harf, situată pe Muntele Ras el Matn, datează din secolul al XVIII-lea şi are un stil arhitectural simplu, cu o biserică decorată cu icoane rare şi fresce. În perioada 1959-1990, aici a trăit şi a predat renumitul cărturar şi părinte Andrei Scrima, personalitate importantă în viaţa religioasă şi academică a regiunii. A fost vieţuitor şi duhovnic al mănăstirii, fiind considerat unul dintre pilonii monahismului libanez.
Tot aici a vieţuit, părintele Elias (Ilie) Morcos, care a trecut la Domnul în anul 2012. După o lungă perioadă de peregrinare în deşert, a reînviat viaţa spirituală a Bisericii Antiohiei prin înfiinţarea unei comunităţi de monahi. A fost fondator al Mişcării de Renaştere, care s-a transformat mai târziu în Mişcarea Tineretului Ortodox.
Foto credit: Facebook / Travelling Lebanon - Nidal Majdalani
Foto credit: Facebook / Travelling Lebanon – Nidal Majdalani
Biserica Maicii Domnului din Ras el-Matn a fost construită de comunitatea ortodoxă pe ruinele unei biserici antice în 1710 şi deşi a fost avariată în timpul războiului din Liban, a fost renovată şi redeschisă în 2001.
Mănăstirea Sfântul Gheorghe din Souk el-Gharb, situată la 23 km la sud de Beirut, este reşedinţa de vară a Arhiepiscopului de Beirut. Construită în 1904, biserica mănăstirii se remarcă prin stâlpii de stâncă şi icoanele rare.
Peştera Maicii Domnului
Pelerinii pot vizita satul Maghdouche, locul unde Fecioara Maria s-a retras într-o peşteră în timpul predicii Mântuitorului. Maghdouche se află pe vechiul drum roman care lega Ierusalimul de Sidon şi Cezareea lui Filip, iar locul unde Fecioara Maria a aşteptat a primit numele de „Mantara”, semnificând „Aşteptarea”.
În 1726, un cioban a descoperit întâmplător o icoană a Fecioarei Maria într-o peşteră, după ce fiul său căzuse într-o groapă şi a fost găsit nevătămat, ţinând icoana în braţe. După ce icoana a dispărut din biserica satului şi a fost găsită miraculos înapoi în peşteră, episcopul Sidonului a decis să nu o mai mute, iar locul a devenit un important centru de pelerinaj, unde se înfăptuiesc multe minuni.
Foto credit: Ziarul lumina
Beirut
Beirut, capitala Libanului, este un oraş cosmopolit, majoritar musulman astăzi. Aproape de Catedrala Ortodoxă „Sfântul Gheorghe” se află şcoala unde în secolul al III-lea, a învăţat şi propovăduit Sfântul Grigore Taumaturgul.
Tot de Beirut se leagă şcoala de muzică bizantină a lui Mitri-Al Murr, protopsalt al Bisericii Antiohiei, unde a studiat Isaac Aghioritul, ucenicul şi biograful Sf. Paisie Aghioritul.
La temelia aceleiaşi catedrale, Sfântul Roman Melodul a compus cântările sfinte. Renumitul imnograf creştin a alcătuit primele condace, cel mai cunoscut imn al său fiind „Fecioara astăzi”, Condacul Crăciunului.
Foto credit: Ziarul Lumina
De asemenea, tradiţia Bisericii leagă oraşul de legenda în care Sfântul Mucenic Gheorghe omoară balaurul care teroriza locuitorii cetăţii. Acest eveniment ar fi avut loc la vărsarea râului Beirut în Marea Mediterană.
Asociaţia de pelerinaje din Liban
APL lucrează pe teren din 2009 şi pe măsură ce au avansat cercetările, s-a descoperit şi diversitatea moştenirii religioase a Libanului. Actualmente, asociaţia a publicat un pliant în arabă care detaliază 24 de lăcaşuri de cult de pe trasee.
Părintele Khalil Alwan speră să obţină fonduri pentru o traducere în limba engleză, pentru a ajunge la un public internaţional mai larg.
„Aceasta este o invitaţie deschisă pentru pelerini şi turişti din Liban şi nu numai, să meargă pe aceste trasee şi să experimenteze bogăţia lor spirituală”, a declarat părintele Khalil Alwan.
Suzy El Hage, coordonator general şi creator de concept al Caminos Lebanon, a împărtăşit viziunea sa pentru iniţiativă, menţionând că site-ul Caminos Lebanon este acum disponibil online.
„Această iniţiativă nu a fost creată pentru funcţii, ci pentru slava lui Dumnezeu. Vizitatorii pot acum să afle mai multe despre traseele pietonale din Liban, care, în aramaică (ܣܘܪܝܢ), semnifică inima lui Dumnezeu”, a transmis Suzy El Hage.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 119, Ultimul acces: 2026-09-22 08:17:57

Timp total: 0.03s...

[1]:1