La 149 de ani de la naşterea lui Brâncuşi, casa natală din Hobiţa rămâne o atracţie turistică de top

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

La 149 de ani de la naşterea lui Brâncuşi, casa natală din Hobiţa rămâne o atracţie turistică de top

[2025-02-13]

de Diandra David

În comuna Peştişani, Gorj, numărul turiştilor a crescut de peste 12 ori. La 149 de ani de la naşterea lui Brâncuşi, casa natală din Hobiţa rămâne o atracţie turistică de top. Dacă în 2014 la pensiunile din împrejurimi erau cazate doar 100 de persoane, în 2024 numărul acestora a depăşit 1.200.
Muzeograful casei din Hobiţa ne-a vorbit despre farmecul locului, descoperit de curând de mai mulţi turişti români şi străini. Locul copilăriei lui Brâncuşi a devenit un obiectiv turistic important pe harta Gorjului şi a ţării. Deşi perioada din pandemia de coronavirus a afectat serios numărul de vizitatori, totuşi anul 2024 a înregistrat cel mai mare număr de turişti din ultimii zece ani.
„În comuna Peştişani s-au construit mai multe pensiuni pentru turiştii care doresc să experiementeze frumuseţea naturii şi să admire autenticitatea simbolurilor care l-au inspirat pe Brâncuşi. Lumea este în tranzit, mulţi venind aici pentru linişte, inspiraţie sau concedii de odihnă”, a declarat muzeograful Doina Pană pentru Basilica.ro.
Festivaluri unice
Importanţa obiceiurilor şi a tradiţiilor româneşti este marcată prin organizarea mai multor festivaluri. În fiecare an, la casa din Hobiţa, sunt comemorate în data de 19 februarie naşterea lui Brâncuşi şi în 16 martie moartea sculptorului.
„Autenticitatea operei sculptorului român îşi trage obârşia din lumea satului, care este strâns legată de obiceiuri şi tradiţii, cărora le sunt dedicate mai multe festivaluri”, a adăugat Doina Pană.
„În 24 iunie sărbătorim ziua iei prin Festivalul România Autentică, în 15 iunie are loc turneul Metamorfoze a violonistului Alexandru Tomescu, o călătorie muzicală ce traversează şi Hobiţa cu vioara Stradivarius. Acest concert a strâns ultima dată în curtea casei lui Brâncuşi peste 1.000 de spectatori”.
Un alt eveniment de anvergură are loc în luna iulie, când este celebrat filmul printr-un proiect fondat de actorul Cuzin Toma. Mai mulţi artişti, cineaşti şi cinefili iau parte la Film în sat, cel mai mare festival de artă din mediul rural.
„Festivalul Film în sat se desfăşoară timp de o săptămână, când iau parte mai mulţi oameni, care vin în comuna Peştişani, şi care calcă implicit şi pragul casei lui Brâncuşi”, a transmis muzeograful Doina Pană.
Toamna recoltelor şi a secerişului este sărbătorită prin Festivalul Sarmalelor şi Piftiilor.
Credinţa strămoşească
Ca fost cântăreţ de strană şi paraclisier, Brâncuşi transmite credinţa ortodoxă prin aforisme şi maxime, similare proverbelor populare sau cugetelor monahale.
„De când sunt eu aici, mai mulţi clerici au vizitat casa de la Hobiţa. Este cunoscut faptul că sculptorul Constantin Brâncuşi participa la Sfânta Liturghie, fiind cântăreţ de strană la Biserica Madona Dudu din Craiova, la Biserica Mavrogheni din Bucureşti şi apoi la Biserica Ortodoxă Română Sf. Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail din Paris. El nu a întrerupt niciodată jertfa sa pentru creaţie şi rugăciune”, a conchis muzeograful Doina Pană.
Tradiţiile meşteşugăreşti ale satului Hobiţa s-au alipit de sufletul sculptorului român. Brâncuşi a descoperit adevărate repere cultural – artistice în elementele arhitecturale şi în simbolurile tradiţionale din case şi biserici de lemn. Formele simple, pure şi esenţiale ale sculpturilor sale („Coloana Infinitului” sau „Măiastra”) transmit o „bucurie primordială”, aşa cum îi plăcea artistului să spună.
Foto credit: Diandra David
Brâncuşi şi Hobiţa
Satul Hobiţa, situat în comuna Peştişani, Gorj, este menţionat în documentele din secolul al XVI-lea sub denumirea de „Ohabita”. Locul este o aşezare mai veche decât arată actul domnesc din 30 aprilie 1518, emis de Neagoe Basarab, prin care se menţionează că Datco şi fratele său Mihail au cumpărat ocine în mai multe sate, inclusiv în Ohabita.
La începutul secolului al XX-lea, localitatea era un cătun cu două biserici de lemn şi 140 de hectare de pădure de stejar, favorizând prelucrarea lemnului. Destinul satului a fost marcat de Constantin Brâncuşi, sculptorul care s-a născut acolo şi care a revoluţionat arta, influenţând curentele artistice ale secolului al XX-lea: cubism, futurism şi abstractism.
Foto credit: Diandra David
Toate drumurile duc la Hobiţa
În familie, Brâncuşi a învăţat meşteşugul prelucrării lemnului de la tatăl şi bunicul său, lumea satului constituind o sursă de inspiraţie pentru lucrările sale. Istoricii ne spun că a fugit de două ori de acasă în copilărie. La 11 ani a plecat la Târgu Jiu, unde s-a angajat vopsitor de lână, iar mai târziu la Slatina şi Craiova, unde a lucrat ca servitor şi spălător de vase.
După absolvirea Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti, a refuzat un post de profesor în Mizil şi a revenit la Hobiţa. La 27 de ani, a plecat pe jos la Paris, trecând prin Tismana, Vodiţa, Bahna, Vârciorova, apoi prin Budapesta, Viena, München şi Basel, unde a fost nevoit să vândă hainele şi ceasul pentru a-şi continua drumul.
În 1904 s-a mutat la Paris, unde a lucrat alături de Auguste Rodin. În 1914, expoziţia personală a lui Constantin Brâncuşi la New York a marcat o piatră de hotar în afirmarea sa pe scena artistică mondială.
A murit la Paris la vârsta de 81 de ani, regretând că nu a avut şansa să se reîntoarcă în Hobiţa. Din cele 204 lucrări ale sale, majoritatea sunt expuse în muzee şi colecţii din întreaga lume, foarte puţine aflându-se în România.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 229, Ultimul acces: 2026-11-04 17:25:42

Timp total: 0.04s...

[]:1