Sinteza activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2024 (text integral)

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Sinteza activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2024 (text integral)

[2025-02-05]

de Sorin Ioniţe

La întrunirea anuală a Consiliului Naţional Bisericesc, Patriarhul Daniel a prezentat miercuri un raport cu sinteza activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2024.
Raportul prezintă activitatea pe domeniile pastoral-liturgic şi administrativ, cultural-misionar şi social-filantropic. Sinteza centralizează raportările făcute de toate eparhiile din Biserica Ortodoxă Română.
Pentru susţinerea întregii activităţi de asistenţă social-filantropică şi pentru sprijinirea sinistraţilor, în anul 2024, la nivelul întregii Biserici au fost cheltuiţi aproape 73 de milioane de euro.
Textul integral:
Biserica are grijă de bolnavi şi se roagă sfinţilor tămăduitori
Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2024, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al pastoraţiei şi îngrijirii bolnavilor şi Anul comemorativ al tuturor Sfinţilor tămăduitori fără de arginţi, este sintetizată şi prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic şi administrativ, cultural-misionar şi social-filantropic.
I. ACTIVITATEA PASTORAL-LITURGICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ
Activitatea administrativ-bisericească, sacramental-liturgică, pastoral-misionară şi cultural-educaţională desfăşurată de către toţi ierarhii, membri ai Sfântului Sinod, a însumat, în anul 2024: 6.292 Sfinte Liturghii; 5.204 Sfinte Taine, dintre care 634 hirotonii de preoţi şi diaconi pentru parohii şi mănăstiri; 250 sfinţiri de biserici noi şi 225 resfinţiri de biserici restaurate; 5.504 ierurgii şi slujiri misionare; 154 sfinţiri şi inaugurări de aşezăminte eclesiale noi şi 44 resfinţiri de aşezăminte eclesiale restaurate sau reparate; 9.045 vizite pastorale în parohii/filii, mănăstiri/schituri, şcoli teologice, aşezăminte sociale şi medicale; 483 prezidări conferinţe preoţeşti pastoral-misionare şi administrative; 61 prezidări de sinaxe monahale eparhiale şi mitropolitane; 542 vizite canonice efectuate de Patriarhul României şi de ceilalţi membri ai Sfântului Sinod; 429 participări şi susţineri de comunicări la conferinţe, simpozioane, seminarii (în ţară – 353, şi în străinătate – 76); 1.768 cărţi, studii, articole, mesaje publicate de către membrii Sfântului Sinod; 29.923 primiri oficiale şi audienţe acordate, precum şi peste 8.850 zile activitate de teren desfăşurată de către membrii Sfântului Sinod.
Dintre hotărârile adoptate de Sfântul Sinod şi evenimentele importante din viaţa Bisericii Ortodoxe Române, în anul 2024, din punct de vedere pastoral-liturgic, amintim:
– concretizarea, la nivelul fiecărei eparhii şi al instituţiilor componente, inclusiv al celor de învăţământ teologic, a celor două teme, omagială şi comemorativă, amintite mai sus, prin diverse manifestări religioase, culturale, ştiinţifice, educative şi pastoral-misionare;
– canonizarea a 16 sfinţi duhovnici şi mărturisitori români din secolul al XX-lea, în şedinţa din 11-12 iulie 2024, după cum urmează:
1) Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, stareţul Mănăstirii Antim din Bucureşti, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cu cinstire în ziua de 16 septembrie;
2) Părintele Dumitru Stăniloae, profesor de teologie la Sibiu şi la Bucureşti, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cu cinstire în ziua de 4 octombrie;
3) Părintele Constantin Sârbu, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cu cinstire în ziua de 23 octombrie;
4) Părintele protosinghel Arsenie Boca, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie;
5) Părintele Ilie Lăcătuşu, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătuşu, cu cinstire în ziua de 22 iulie;
6) Părintele ieroschimonah Paisie Olaru, duhovnicul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;
7) Părintele arhimandrit Cleopa Ilie, stareţul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;
8) Părintele arhimandrit Dometie Manolache, cu titulatura: Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ, cu cinstire în ziua de 6 iulie;
9) Părintele arhimandrit Serafim Popescu, stareţul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, cu titulatura: Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cu cinstire în ziua de 20 decembrie;
10) Părintele Liviu Galaction Munteanu, profesor de teologie la Cluj-Napoca, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cu cinstire în ziua de 8 martie;
11) Părintele arhimandrit Gherasim Iscu, stareţul Mănăstirii Tismana, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire în ziua de 26 decembrie;
12) Părintele arhimandrit Visarion Toia, stareţul Mănăstirii Lainici, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, cu cinstire în ziua de 10 noiembrie;
13) Părintele protosinghel Calistrat Bobu, duhovnic la Mănăstirea Timişeni şi la Mănăstirea Vasiova, cu titulatura: Sfântul Cuvios Calistrat de la Timişeni şi Vasiova, cu cinstire în ziua de 10 mai;
14) Părintele Ilarion Felea, profesor de teologie la Arad, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie;
15) Părintele protosinghel Iraclie Flocea, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chişinăului, cu titulatura: Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august;
16) Părintele protoiereu Alexandru Baltaga cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august.
– declararea anului 2025, în Patriarhia Română, ca Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române şi Anul comemorativ al duhovnicilor şi mărturisitorilor ortodocşi români din secolul al XX-lea;
– declararea anului 2026, în Patriarhia Română, ca Anul omagial al pastoraţiei familiei creştine şi Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosiţe, muceniţe, cuvioase, soţii şi mame);
– instituirea Ordinului patriarhal „Credinţă şi Comuniune”, în contextul anului 2025 – Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române;
– sărbătorirea a 250 de ani de la Aducerea moaştelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la Bucureşti (13 iulie 1774 – 13 iulie 2024), eveniment care a ocazionat mai multe manifestări liturgice şi religioase (Catedrala Patriarhală, 10-14 iulie 2024);
– aprobarea volumelor Sinaxarului Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române pentru lunile ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, decembrie, precum şi a celui de al XIII-lea volum, dedicat sărbătorilor din perioada Triodului şi a Penticostarului;
– înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe Române a Marii Britanii, cu sediul la Londra (Anglia) şi ridicarea acesteia la rang de Arhiepiscopie, cu titulatura: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
– înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe Române a Irlandei şi Islandei, cu sediul la Dublin (Irlanda);
– alegerea Preasfinţitului Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, în demnitatea de Arhiepiscop ortodox român al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (25 octombrie 2024);
– alegerea Preasfinţitului Părinte Nectarie de Bretania, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale, în demnitatea de Episcop ortodox român al Irlandei şi Islandei (25 octombrie 2024);
– proclamarea canonizării Sfântului Cuvios Macarie Protopsaltul, în ziua sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale (duminică, 27 octombrie 2024);
– cinstirea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor. Cu prilejul acestui moment solemn, a fost adus la Bucureşti, din Cipru, cinstitul cap al Sfântului şi Dreptului Lazăr, cel înviat a patra zi din morţi, de către o delegaţie condusă de Preafericitul Părinte Gheorghe, Arhiepiscopul Noii Justiniane şi al Întregului Cipru (Catedrala Patriarhală, 20-28 octombrie 2024);
– înscrierea în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfântului Mucenic Lup din Tesalonic, cu cinstire în ziua de 27 octombrie;
– analiza poziţiei Bisericii Ortodoxe a Greciei în legătură cu recunoaşterea căsătoriilor civile între persoane de acelaşi sex de către Parlamentul Greciei;
– analiza poziţiei Uniunii Europene, a Curiei Romane şi a Patriarhiei Ecumenice referitoare la problema Inteligenţei Artificiale (IA);
– aprobarea înscrierii unor cadre didactice (2) din cadrul facultăţilor de teologie ortodoxă din ţară în Registrul Naţional de Experţi Evaluatori, componentă a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS).
– completarea organizării controlului financiar şi de audit intern în Biserica Ortodoxă Română pe baza dreptului de devoluţiune;
– aprobarea Îndrumărilor organizatorice pentru deshumarea unui sfânt;
– actualizarea Metodologiei de desfăşurare a examenelor de selecţionare pentru posturile de preoţi militari din unităţile subordonate Ministerului Apărării Naţionale (MApN), Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Justiţiei (MJ), Serviciului de Pază şi Protecţie (SPP) şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS).
În ceea ce priveşte participarea Patriarhului României la evenimente reprezentative pentru Biserica Ortodoxă Română, amintim:
– participarea la întâlnirea dintre reprezentanţii Statului Român şi reprezentanţii cultelor religioase recunoscute din România, eveniment care a avut loc la Muzeul Naţional de Artă al României (fostul Palat Regal) din Bucureşti (miercuri, 10 aprilie 2024);
– participarea la deschiderea Conferinţei Credinţă şi ştiinţă – Izvor de sănătate, organizată de Patriarhia Română şi Compania Farmaceutică Antibiotice Iaşi (Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, miercuri, 10 aprilie 2024);
– participarea la deschiderea Simpozionului Internaţional de Teologie Pastoraţia şi îngrijirea bolnavilor – misiune şi slujire a semenilor (Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, marţi, 8 octombrie 2024);
– participarea la deschiderea Conferinţei Naţionale Unitate Dogmatică şi Specific Naţional în Pictura Bisericească, ediţia a XI-a (Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, marţi, 12 noiembrie 2024);
– participarea la recepţia oferită cu prilejul Zilei Naţionale a României de E.S. Domnul Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni (sâmbătă, 30 noiembrie 2024).
Patriarhul României a primit în dar: un fragment din moaştele Sfântului şi Dreptului Lazăr, cel înviat a patra zi din morţi, din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nectarie al Kitioului, Biserica Ortodoxă a Ciprului (Reşedinţa Patriarhală, miercuri, 20 noiembrie 2024); un fragment din moaştele Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, precum şi un fragment din moaştele Sfântului Ierarh Grigorie Luminătorul, oferite de Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei (Reşedinţa Patriarhală, miercuri, 27 noiembrie 2024).
În plan administrativ, au fost organizate 3 şedinţe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul cărora au fost discutate, adoptate şi comunicate 128 hotărâri privind problemele examinate. În acest sens, la Cancelaria Sfântului Sinod au fost pregătite 79 temeiuri de Sinod şi, în acelaşi context, s-a urmărit modul de redactare a celorlalte 49 referate de Sinod întocmite de către unele sectoare ale Administraţiei Patriarhale. De asemenea, a avut loc 1 şedinţă solemnă a Sfântului Sinod, 1 şedinţă de lucru a Sinodului Permanent, 1 şedinţă de lucru a Consiliului Naţional Bisericesc, 1 şedinţă de lucru a Adunării Naţionale Bisericeşti.
Prin activitatea Cabinetului Patriarhal, au fost organizate 46 şedinţe de lucru ale Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi 3 şedinţe de lucru comune ale Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, precum şi redactarea proceselor-verbale ale acestor şedinţe. Cabinetul Patriarhal a pregătit şi consemnat diplomele, ordinele, distincţiile (1.204) şi rangurile onorifice (58), oferite de către Patriarhul României în anul 2024. Totodată, la Reşedinţa Patriarhală au fost realizate lucrări de renovare, modernizare şi dotare a unor spaţii.
II. ACTIVITATEA CULTURAL-MISIONARĂ
A. Activităţi bisericeşti externe:
Prin Sectorul relaţii bisericeşti, interreligioase şi comunităţi bisericeşti externe, Patriarhia Română a cultivat şi promovat legăturile frăţeşti, în special, cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, precum şi cu alte culte creştine şi culte religioase, în pofida contextului geopolitic şi bisericesc internaţional, marcat de disensiuni şi conflicte armate.
De asemenea, Patriarhia Română a acordat o atenţie sporită activităţilor din cadrul comunităţilor ortodoxe româneşti din afara României şi din diaspora română.
Dintre activităţile Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, amintim: participarea unei delegaţii a Patriarhiei Române la funeraliile vrednicului de pomenire Patriarh Neofit al Bulgariei (16 martie 2024) şi la festivităţile prilejuite de întronizarea Preafericitului Părinte Daniil, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Bulgare (30 iunie 2024); participarea la întâlnirea Comisiei pentru Educaţie şi Formare Ecumenică din cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor, Seul, Coreea de Sud (24-29 iunie 2024); participarea la cea de-a XXX-a întrunire a Congresului Ştiinţific Internaţional Pavleia, Veria, Grecia (26-29 iunie 2024); participarea la cea de-a XXX-a ediţie a Conferinţei ecumenice internaţionale de spiritualitate ortodoxă, Mănăstirea din Bose, Italia (3-6 septembrie 2024); participarea la lucrările întrunirii pregătitoare pentru reluarea dialogului teologic dintre Biserica Ortodoxă şi Bisericile Vechi Orientale, Cairo, Egipt (15-18 septembrie 2024); participarea la Întâlnirea Internaţională pentru Pace, Paris, Franţa (22-24 septembrie 2024); participarea la lucrările Comisiei internaţionale pentru dialogul teologic dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Anglicană, Boston, SUA (4-11 octombrie 2024); participarea la lucrările Conferinţei internaţionale Teologia ortodoxă în secolul XXI: Provocări şi Perspective, Atena, Grecia (24-28 noiembrie 2024).
În afara frontierelor actuale ale României, Patriarhia Română are în jurisdicţia sa cinci arhiepiscopii şi zece episcopii, patru dintre arhiepiscopii fiind şi centre mitropolitane (Chişinău, Paris, Nürnberg, Chicago).
În aceste eparhii există, în prezent, un total de 1.651 parohii şi filii, faţă de 1.578 parohii şi filii la finalul anului 2023, 78 aşezăminte monahale ortodoxe româneşti, faţă de 74 la finele anului 2023, deservite de 1.585 clerici români, faţă de 1.519 clerici români la finele anului 2023.
De remarcat că, în cadrul acestor parohii şi comunităţi ortodoxe româneşti, au fost oficiate, în cursul anului 2024, un număr de 20.811 botezuri, în scădere faţă de 22.975 botezuri în anul 2023 (25.282 botezuri în anul 2022 şi 24.643 botezuri în anul 2021); 4.305 cununii, faţă de 4.759 cununii în anul 2023 (5.758 cununii în anul 2022 şi 3.605 cununii în anul 2021); 3.826 înmormântări, faţă de 3.639 înmormântări în anul 2023 (3.692 în anul 2022 şi de 2.734 înmormântări în anul 2021); 629 primiri la Ortodoxie, faţă de 610 de primiri la Ortodoxie în anul 2023 (721 de primiri la Ortodoxie în anul 2022 şi 433 primiri la Ortodoxie în anul 2021); 76 reveniri la Ortodoxie, faţă de 150 de reveniri la Ortodoxie în anul 2023 (34 reveniri la Ortodoxie în anul 2022 şi 27 reveniri la Ortodoxie în anul 2021).
B. Activităţi educaţionale:
În plan teologic-educaţional, în anul 2024, menţionăm organizarea următoarelor evenimente cu caracter naţional şi internaţional: Concursul Naţional Icoana ortodoxă – lumina credinţei, ediţia a XIII-a (1 februarie – 30 iunie 2024); Concursul Naţional Catehetic Hristos – Cuvântul care vindecă (15 noiembrie 2023 – 21 mai 2024); Congresul Naţional Catehetic Hristos împărtăşit copiilor, ediţia a XVII-a (Mănăstirea Caraiman, 23-25 septembrie 2024); Festivalul-Concurs Naţional de Muzică Bisericească Lăudaţi pe Domnul!, ediţia a XVI-a (15 martie – 27 octombrie 2024); Simpozionul Internaţional de Teologie Pastoraţia şi îngrijirea bolnavilor – misiune şi slujire a semenilor (7-11 octombrie 2024, Palatul Patriarhiei din Bucureşti).
În data de 23 octombrie 2024, a fost semnat Protocolul cu privire la predarea disciplinei Religie – cultul ortodox în învăţământul preuniversitar şi la organizarea învăţământului confesional, inclusiv teologic ortodox preuniversitar şi universitar, între Ministerul Educaţiei Naţionale, Patriarhia Română şi Secretariatul de Stat pentru Culte.
În anul şcolar 2024-2025, predau disciplina Religie 6.237 profesori, dintre care 4.589 titulari, 196 titulari de altă specialitate, care au în completarea normei ore de religie şi 1.452 suplinitori; 1.137 sunt clerici, 5.003 laici cu studii teologice şi 97 laici cu alte studii. Dintre profesorii de religie, 535 sunt debutanţi, 1.069 au obţinut definitivarea în învăţământ, 1.258 gradul didactic II, 3.143 gradul didactic I, iar 232 au doctoratul în teologie. În inspectoratele şcolare judeţene, şi-au desfăşurat activitatea specifică 42 inspectori de specialitate, dintre care 40 cu studii teologice şi 2 cu alte studii.
În cadrul Patriarhiei Române funcţionează 25 seminarii teologice, 1 colegiu ortodox, 9 licee teologice ortodoxe şi 1 liceu tehnologic, având clase de teologie. În anul şcolar 2023-2024, au fost şcolarizaţi 4.265 elevi la nivel liceal, studii teologice; dintre cei 1.102 elevi în clasa a XII-a, 828 au obţinut diplomă de bacalaureat. În unităţile de învăţământ teologic preuniversitar au fost şcolarizaţi 94 elevi din afara graniţelor ţării. În anul şcolar 2024-2025, au fost înscrişi 1.132 elevi în clasa a IX-a, iar pentru anul şcolar 2025-2026 au fost solicitate 1.205 locuri. În şcolile teologice preuniversitare, îşi desfăşoară activitatea didactică 1.135 profesori; dintre aceştia, 731 sunt titulari, 404 sunt suplinitori, iar 112 dintre profesori sunt doctori în teologie. În anul şcolar 2023-2024, Centrele eparhiale au alocat sprijin financiar acestor şcoli, în valoare totală de 3.440.139 lei.
În Patriarhia Română funcţionează 11 facultăţi de teologie (Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Alba Iulia, Arad şi Oradea) şi 3 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi (Timişoara, Galaţi şi Baia Mare). În anul universitar 2023-2024, au fost şcolarizaţi 4.376 studenţi. În anul 2024, au absolvit 863 studenţi, iar în anul universitar 2024-2025, au fost admişi 1.375. La specializarea Teologie Ortodoxă Pastorală au fost şcolarizaţi 3.089 studenţi (dintre care 93 studenţi, la Extensia de la Roma a Facultăţii de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din Bucureşti), iar 584 absolvenţi au obţinut diplomă de licenţă. În anul universitar 2023-2024, au studiat 1.688 masteranzi, dintre care 669 absolvenţi, iar în anul universitar 2024-2025 au fost admişi 964. Studiile de doctorat se organizează în 9 centre universitare, fiind înscrişi în prezent 528 doctoranzi, dintre care 91 au fost admişi în anul I, în anul universitar 2024-2025. În anul universitar 2023-2024, 76 doctoranzi au obţinut titlul de doctor în Teologie. În cadrul învăţământului teologic superior, au activat 375 cadre didactice, dintre care 78 profesori, 106 conferenţiari, 142 lectori şi 49 asistenţi.
În anul universitar 2023-2024, s-au înscris la studii în diferite instituţii de învăţământ din străinătate 13 teologi români. În prezent, sunt înscrişi la facultăţile de teologie din Patriarhia Română 12 cetăţeni străini, 86 etnici români din diferite ţări şi 256 etnici români din Republica Moldova.
În Patriarhia Română, cu binecuvântarea Sfântului Sinod, există 2 asociaţii de tineri: Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR) şi Liga Tinerilor Creştin-Ortodocşi Români (LTCOR). De asemenea, există 97 asociaţii şi ONG-uri de tineret, care îşi desfăşoară activitatea în eparhii, cu binecuvântarea chiriarhului şi 919 grupuri de tineri, care desfăşoară activităţi de voluntariat. Centrele eparhiale, prin departamentele de tineret, au iniţiat 291 proiecte pentru tineri. În anul 2024, s-a desfăşurat Programul Naţional de Tabere pentru Tineret Tradiţie şi noutate, aflat la a VI-a ediţie, în colaborare cu centrele mitropolitane.
În anul 2024, Patriarhia Română a realizat documentaţia specifică pentru construirea unui centru naţional de activităţi cu tineretul în oraşul Pantelimon, judeţul Ilfov, intitulat Centrul de activităţi cu tineretul „Sfântul Ilie Tesviteanul”, destinat prevenirii abandonului şcolar.
În anul 2024, a continuat implementarea strategiei Biroului de catehizare a tineretului, aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Activitatea catehetică a fost organizată în 2.480 parohii şi centre catehetice din ţară şi din diaspora (în creştere uşoară faţă de anul 2023). Numărul beneficiarilor a fost de 62.388 copii şi tineri şi 13.580 tineri şi adulţi cu vârste de peste 18 ani. Coordonarea activităţii catehetice a fost asigurată de 37 inspectori eparhiali (29 în ţară şi 8 în diaspora), iar la nivelul protopopiatelor şi al cercurilor pastorale, de 240 responsabili şi 2.700 formatori.
C. Activităţi culturale şi misionare:
În prezent, în Patriarhia Română funcţionează 235 unităţi cu activitate în domeniul patrimoniului bisericesc mobil, respectiv 186 muzee şi colecţii muzeale, 30 centre pentru ocrotirea patrimoniului şi 19 laboratoare de restaurare a patrimoniului eclezial.
În anul 2024, în Patriarhia Română, au fost în lucru 599 şantiere de artă bisericească şi de restaurare. Dintre acestea, 497 şantiere au desfăşurat lucrări de pictură din nou, 95 şantiere au fost deschise pentru lucrări de restaurare şi 7 şantiere pentru lucrări de sculptură şi mobilier eclezial.
Comisia de pictură bisericească a fost convocată pentru 12 şedinţe de lucru şi pentru soluţionarea a 190 solicitări în regim de urgenţă, în cadrul cărora a fost analizat un număr total de 1.762 speţe, pentru care au fost emise 5.735 referinţe. Din totalul acestora, 1.518 speţe au provenit din partea centrelor eparhiale, pentru care au fost emise 4.439 referinţe. În acest sens, Secretariatul Comisiei de pictură bisericească a emis: 334 avize privind lucrări de proiectare, 726 avize privind lucrări de execuţie (din care 273 pentru licitaţii şi 453 pentru contracte), iar 458 avize au fost emise pentru recepţii de lucrări. În privinţa solicitărilor primite din partea specialiştilor înregistraţi în evidenţele Comisiei de pictură bisericească, au fost analizate 244 speţe, pentru care au fost formulate 1.296 referinţe. Totodată, membrii Comisiei de pictură bisericească s-au deplasat în 28 delegaţii, au efectuat 15 recepţii parţiale la Catedrala Naţională şi o inspecţie în teritoriu.
În cadrul Componentei „Cultură” a Administraţiei Patriarhale, au fost definitivate dosarele de canonizare pentru cei 16 sfinţi români, preoţi mărturisitori şi mari duhovnici din perioada comunistă; au fost alcătuite şi definitivate dosarele de canonizare pentru 4 cuvioşi români care au vieţuit în Sfântul Munte Athos; a fost realizat conceptul expoziţional şi planul cu funcţiunile fiecărui etaj pentru noul Muzeu al Patriarhiei Române care va fi organizat în imobilul de lângă Biserica Kretzulescu din Bucureşti.
Din rapoartele alcătuite de centrele eparhiale, rezultă că misiunea prin presa scrisă a fost reprezentată, în anul 2024, de 41 publicaţii eparhiale, periodice lunare informative sau reviste de cultură teologică, la care se adaugă alte publicaţii editate de unităţi ecleziale din subordine, de şcoli teologice şi asociaţii creştine ortodoxe. S-a diminuat activitatea prin presa tipărită, dar a crescut în mediile digitale. Sunt active 6 posturi radiofonice regionale administrate de eparhii şi un post de televiziune online la Paris. Prezenţa în media digitală se realizează prin cele peste 6.000 website-uri şi pagini oficiale ale unităţilor bisericeşti în reţele sociale şi pe platforme digitale.
Ziarul Lumina, în prezent singurul cotidian ortodox din lume, a promovat, prin selecţii de ştiri şi materiale jurnalistice adecvate, tematica omagială şi comemorativă a anului 2024, precum şi proiectele catehetice, cultural-educaţionale şi social-filantropice desfăşurate în eparhiile, parohiile şi mănăstirile din ţară şi din afara României. Împreună cu săptămânalul Lumina de Duminică şi revista de informaţie bisericească Vestitorul Ortodoxiei, cotidianul Ziarul Lumina continuă activitatea de slujire mediatică a Bisericii în societate, prin ediţiile tipărite şi proiecţiile acestora în mediul digital. Cu un tiraj lunar mediu difuzat de 22.000 exemplare, Ziarul Lumina se menţine în primele locuri din categoria cotidienelor naţionale, regionale şi locale care se tipăresc în prezent în România.
În anul 2024, Radio TRINITAS şi-a desfăşurat activitatea în patru studiouri: Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Sibiu, şi a fost recepţionat în ţară prin intermediul a 56 frecvenţe terestre. Buletinele informative, jurnalele şi emisiunile de actualitate au inclus peste 7.000 ştiri despre activităţile organizate de eparhiile Patriarhiei Române şi peste 20.000 ştiri despre cele mai importante evenimente şi decizii de la nivel naţional şi internaţional. A fost derulat proiectul „Identitate românească în comunităţile istorice”, finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, prin care au fost realizate 50 interviuri şi reportaje cu români din Serbia şi Ucraina. Acestea au fost difuzate în perioada septembrie-decembrie în emisiunea „Suflet românesc” şi în campania media „Românii de lângă graniţe”.
În anul 2024, la TRINITAS TV au fost realizate 740 transmisiuni în direct, iar în studiouri au fost înregistrate 206 emisiuni. Echipele TRINITAS TV au efectuat 183 deplasări în ţară şi în străinătate. Au fost introduse 6 emisiuni noi, au fost realizate 12 filme documentare şi a fost modernizat sistemul de transmisiuni în direct de la Catedrala Patriarhală. În data de 17 aprilie 2024, TRINITAS TV a efectuat prima transmisiune în direct în rezoluţie 4K (Ultra High Definition) pe platforma YouTube, devenind singura televiziune cu conţinut local din România care transmite zilnic în formatul 4K în mediul online. TRINITAS TV a desfăşurat, în anul 2024, proiectul „Medici români în Europa”, finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, care a avut ca finalitate lansarea platformei mediciromaniineuropa.trinitas.tv, şi proiectul „Martirul Unirii”, finanţat de Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova, în cadrul căruia a fost realizat un film documentar dedicat Sfântului Preot Mucenic Alexandru Baltaga din Basarabia, proiectat în două rânduri la Chişinău. În mediul online, TRINITAS TV a înregistrat o creştere semnificativă a activităţii sale comparativ cu anul precedent. Pe canalul oficial de YouTube, numărul de abonaţi a ajuns la 425.463, pe Facebook la 944.753 abonaţi, pe Instagram la 50.000 abonaţi şi pe TikTok la 145.000 urmăritori.
Agenţia de ştiri BASILICA a acordat atenţie sporită calităţii materialelor publicate, colaborării cu centrele eparhiale şi relevanţei pentru presa laică naţională şi internaţională. Pe site-ul basilica.ro al Agenţiei de ştiri BASILICA au fost publicate 5.409 articole în limba română, dintre care 905 au fost traduse în engleză, iar traficul pe site s-a dublat faţă de anul anterior. Au fost introduse două categorii noi pe site: Sănătate şi Catedrala Naţională. A fost intensificată activitatea pe platformele sociale prin introducerea unor rubrici săptămânale noi, precum şi prin publicarea de materiale catehetice şi duhovniceşti variate în limbile română şi engleză. Fotoreporterii au continuat să desfăşoare o activitate deosebită, publicând 314 galerii foto. Newsletterul Agenţiei a fost menţinut prin transmiterea a 147 campanii.
Biroul de presă şi relaţii publice al Patriarhiei Române a adus la cunoştinţa opiniei publice, prin comunicate de presă, precizări şi intervenţii mediatice ale reprezentanţilor săi, atât tematica şi manifestările Anului omagial şi comemorativ 2024 în Patriarhia Română, cât şi poziţionarea şi mesajele instituţionale care s-au impus în contextul vieţii sociale şi bisericeşti. Pe tot parcursul anului 2024, Biroul de presă al Patriarhiei Române a cooperat punctual cu departamentele de comunicare ale eparhiilor în formularea unor poziţii oficiale, transmiţând şi explicând poziţia oficială a Bisericii faţă de problemele apărute.
Pentru Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (Edituri şi Tipografii), din punct de vedere statistic, anul 2024 se prezintă astfel: au fost tipărite 264 titluri de carte, revistă sau broşuri, dintre care 131 titluri inedite, publicate de Editurile Patriarhiei Române (Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Editura BASILICA şi Editura TRINITAS), şi anume: 25 titluri noi de Carte teologică; 78 titluri noi de Carte de cult şi muzicală, acatiste şi vieţi de sfinţi; 2 titluri noi de Carte patristică; 26 numere (fascicole) noi din revistele centrale bisericeşti. În total, Tipografiile Patriarhiei Române (Tipografia Cărţilor Bisericeşti şi Imprimeria PHAROS) au tipărit, împreună, 533.189 exemplare carte şi revistă în format broşat şi legat (254.653 ex. carte şi 278.536 ex. reviste). De asemenea, au mai fost tipărite: 73.578 Biblii (în diferite formate); 20.328 Noul Testament cu Psalmii; 489.342 broşuri şi pliante; 1.918.452 cărţi de rugăciuni, slujbe şi acatiste capsate; 51.678 pastorale; 4.310 felicitări; 1.254.799 calendare (tip foi, agendă, de birou, de perete cu spiră, cu însemnări) şi 368.512 icoane (de diverse dimensiuni). Totodată, au fost tipărite Ziarul Lumina, cotidianul Patriarhiei Române, şi săptămânalul Lumina de Duminică, dar şi 28.320 lucrări pentru terţi, precum şi o serie de lucrări de legătorie manuală (reparaţii şi restaurare carte, confecţionat cutii, mape, etu etc.).
Atelierele Institutului Biblic au confecţionat, în anul 2024: Ordinul „Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor” (engolpion – 70 bucăţi; cruce pectorală pentru clerici – 50 bucăţi; insignă pentru mireni – 50 bucăţi) şi Medalia omagială şi comemorativă (în colaborare cu Monetăria Statului) – 500 bucăţi. Au fost realizate 214 lucrări doar din argint, pentru unele eparhii, mănăstiri şi parohii, dintre care: 9 racle din argint (7 de dimensiune medie şi 2 de dimensiune mică). Au fost realizate 21 racle din metal comun (misionare), doar cu interiorul din argint. Au fost confecţionate, din argint şi din argint filigranat, mai multe obiecte liturgice, dintre care amintim: seturi de sfinte vase, candele suspendate, vase pentru agheasmă, ferecături pentru icoane, cădelniţe, cârje arhiereşti, cruci cu postament, seturi de cununii cizelate, linguriţe, ferecături pentru Evanghelii, seturi de engolpioane şi cruci pectorale, chivote după macheta bisericilor şi altele.
În contextul proclamării noilor sfinţi mărturisitori, Atelierele Institutului Biblic lucrează, în prezent, la realizarea a 6 racle din argint de dimensiuni mari (120x40x27,5 cm), pentru cinstitele moaştele ale: Cuviosului Dionisie Ignat, Cuviosului Petroniu Tănase, Cuviosului Sofian Boghiu, Preotului Dumitru Stăniloae, Cuviosului Ilie Cleopa şi Cuviosului Paisie Olaru.
În anul 2024, Sectorul pelerinaje al Patriarhiei Române a organizat 152 pelerinaje externe, pentru 4.804 pelerini, şi 287 pelerinaje interne, pentru 11.157 pelerini.
Sectorul monumente şi construcţii bisericeşti al Patriarhiei Române a continuat lucrările pentru finalizarea Catedralei Naţionale. Dintre acestea, amintim: lucrări de execuţie acces vest din exterior la Peştera „Sf. Andrei”; lucrări de execuţie şi montaj învelitoare din tablă; lucrări de execuţie şi montaj decoraţiuni din piatră, placare stâlpi pridvor est; lucrări de execuţie şi montaj pictură în tehnica mozaic a turlei principale; lucrări de execuţie tencuieli interioare şi exterioare; lucrări de montare a unor confecţii metalice aferente fixării şarpantei, montare a grilelor, scărilor şi trapelor metalice; lucrări de protecţie la foc a şarpantelor metalice; lucrări finisaje spaţii tehnice; lucrări de instalaţii infrastructură şi suprastructură.
Centrul de Conferinţe al Palatului Patriarhiei a găzduit, în anul 2024, 190 evenimente şi a înregistrat un număr de aproximativ 35.000 vizitatori, turişti şi pelerini din aproape 25 de ţări de pe toate continentele lumii, reflectând un interes deosebit faţă de acest obiectiv istoric, cultural şi turistic.
Activitatea Sectorului stavropighii patriarhale şi centre sociale a continuat la subunităţile aflate în subordine, astfel:
La Centrul Social-Cultural „Sfântul Apostol Andrei” au continuat lucrările de renovare, recompartimentare şi de modernizare a unor spaţii şi au fost achiziţionate echipamente profesionale pentru Cafetăria şi Patiseria „Misionarul”.
A continuat amplul proiect de modernizare, care se desfăşoară gradual, în incinta Centrului Cultural-Misionar „Familia” – Pantelimon, prin realizarea proiectului de recompartimentare şi amenajări interioare, consolidare, mansardare, intervenţii faţadă, şarpantă şi învelitoare, pentru corpurile A şi B din incinta Centrului. La acest Centru au fost organizate 5 evenimente cu caracter social-filantropic.
La Centrul Social-Pastoral „Sfânta Maria” – Techirghiol au fost desfăşurate lucrări de refacere şi amenajare. A fost derulat şi în anul 2024 contractul de colaborare cu CNAS Constanţa. Au fost cazate 2.409 persoane şi au beneficiat de tratament, la Baza de Odihnă şi Tratament „Sfântul Pantelimon”, 2.929 persoane.
La Centrul Social-Cultural „Miron Patriarhul” – Dragoslavele au fost efectuate lucrări de reparaţii şi întreţinere, în special la vila 3, a fost recondiţionată crucea din parcul incintei interioare, au fost executate lucrări de reparaţii şi de întreţinere pe suprafaţa drumului din curtea interioară a schitului, precum şi la parcarea din curtea bisericii.
Centrul Social-Pastoral „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” – Călimăneşti a găzduit 938 persoane, în anul 2024. La acest Centru au fost derulate şi finalizate 2 proiecte de modernizare: alimentarea cu apă geotermală şi amenajarea spaţiilor interioare din Casa de Oaspeţi.
La Centrul Social-Medical „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” – Olăneşti a continuat amplul proiect de reabilitare, consolidare şi modernizare a sediului, început în anul 2023, urmând să fie încheiat în 2025.
III. ACTIVITATEA SOCIAL-FILANTROPICĂ
În lucrarea social-filantropică şi medicală desfăşurată la nivelul centrelor eparhiale ale Bisericii Ortodoxe Române şi al ONG-urilor care funcţionează cu binecuvântarea acestora, în anul 2024, au participat 26.297 persoane, după cum urmează: 29 consilieri eparhiali, 22 inspectori de specialitate şi eparhiali, 544 asistenţi sociali, 2.394 personal cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, jurişti, psihologi, personal administrativ), 23.308 voluntari.
În anul 2024, Biserica Ortodoxă Română şi-a desfăşurat activitatea social-filantropică şi medicală prin 867 instituţii şi servicii sociale, având în derulare 1.270 proiecte şi programe sociale, din care: 67 cu finanţare externă, 33 cu finanţare publică, 1.061 finanţate din fonduri proprii şi 109 cu finanţare mixtă.
În acest sens, diagrama aşezămintelor social-filantropice, în anul 2024, este următoarea: 68 birouri de asistenţă socială, 148 cantine sociale şi masa la domiciliu, 148 centre de zi pentru copii, 47 centre de zi pentru vârstnici, 5 centre de zi pentru persoane cu dizabilităţi, 61 centre rezidenţiale copii, 57 centre rezidenţiale vârstnici, 4 centre rezidenţiale pentru persoane cu dizabilităţi, 42 servicii de îngrijire la domiciliu, 27 instituţii ce oferă servicii medicale şi de recuperare, 16 servicii de îngrijiri socio-medicale la domiciliu, 69 servicii educaţionale (tip afterschool, remedial, prevenţie abandon şcolar etc.), 108 centre de informare, de consiliere, de sprijin şi comunitare, 23 locuinţe protejate, 19 centre de urgenţă (persoane fără adăpost, victime ale violenţei, victime ale traficului de persoane), 18 campusuri de tabără şi 7 cu alt specific.
În aşezămintele social-filantropice, amintite mai sus, au primit asistenţă 363.003 beneficiari, după cum urmează: a) 101.142 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; b) 27.152 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe; c) 108.041 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; d) 124.862 şomeri, adulţi în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenţei familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităţilor naturale; e) 1.806 persoane fără adăpost.
Asistenţa religioasă în unităţile militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială este asigurată de 506 preoţi, dintre care: 22 în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne, 90 în unităţi militare, 39 în sistemul penitenciar şi 355 în spitale şi aşezăminte de ocrotire socială. În toate unităţile menţionate mai sus, există în prezent un număr de 442 biserici şi capele sfinţite, precum şi alte spaţii special amenajate, iar 40 de lăcaşuri se află în diferite stadii de construcţie şi amenajare.
Voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului au derulat 2 programe social-filantropice: programul „Implică-te! Împreună reuşim mai mult!”, în cadrul căruia au fost realizate 39 activităţi, cu peste 2.200 beneficiari pentru prevenirea excluziunii sociale, şi programul „Ajutor pentru elevi”, destinat reducerii abandonului şcolar, având 60 beneficiari.
În ceea ce priveşte Caravana medicală „Sănătate pentru sate”, au fost realizate 27 acţiuni cu 2.130 beneficiari. În perioada 2015-2024, au avut loc un număr total de 141 deplasări, cu 15.604 beneficiari, iar în cadrul componentei de prevenţie şi educaţie pentru sănătate au fost realizate 76 deplasări, având 16.381 beneficiari.
Totodată, la campaniile organizate în cuprinsul Patriarhiei Române, pe parcursul anului 2024, au participat 11.580 donatori de sânge şi au fost colectaţi 5.136 litri de sânge, dintre care 2.130 donatori şi 1.000 litri de sânge sunt rezultatele celor 13 ediţii ale Campaniei „Donează sânge, salvează o viaţă!”, derulată de voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului. Din anul 2013 şi până în prezent, în cadrul acestei campanii au fost desfăşurate 58 ediţii, fiind colectaţi peste 25.000 litri de sânge, de la peste 52.000 donatori fideli.
În anul 2024, a continuat parteneriatul cu Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti, în cadrul „Campaniei de prevenţie şi diagnosticare a cancerului de col uterin”, înregistrându-se activităţi în 26 de localităţi, cu un număr total de peste 400 beneficiare (2018-2024: 42 deplasări, cu un număr de peste 1.727 beneficiare).
Pornind de la modelul parteneriatului mai sus menţionat, în anul 2024 a fost semnat, de către Patriarhia Română, Protocolul de colaborare cu Institutul Naţional de Endocrinologie „C.I. Parhon” din Bucureşti, în vederea desfăşurării de activităţi medicale cu caracter umanitar.
Programul „Masa Bucuriei” se desfăşoară în continuare la nivel naţional, în Patriarhia Română, în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry, şi constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare şi igienico-sanitare pentru centrele sociale; valoarea bunurilor donate în anul 2024 este de 3.333.966,83 lei, echivalentul a 670.198 euro (curs mediu 2024: 1 EUR = 4,9746 lei).
În contextul inundaţiilor care au avut loc în perioada 13-14 septembrie 2024 în judeţele Galaţi şi Vaslui, la iniţiativa Patriarhului României a fost acordată Arhiepiscopiei Dunării de Jos, în regim de urgenţă, suma de 100.000 lei, din Fondul Filantropia al Administraţiei Patriarhale, şi au fost organizate colecte în eparhiile din Patriarhia Română. Astfel, au fost colectate fonduri în valoare totală de 18.479.652,85 lei, fiecare eparhie direcţionând sumele de bani sau, după caz, transporturile umanitare de produse către Arhiepiscopia Dunării de Jos şi Episcopia Huşilor, afectate de inundaţii. Menţionăm că, la nivelul Arhiepiscopiei Bucureştilor, ajutorul material pentru familiile afectate din judeţul Galaţi s-a stabilit în baza unei analize de nevoi, fiind achiziţionate 2.621 seturi de produse electrocasnice (aspirator şi fier de călcat), în valoare de 813.695 lei.
În eparhiile Bisericii Ortodoxe Române au fost realizate colecte şi pentru alte cazuri de persoane sinistrate din ţară, precum şi pentru refugiaţii relocaţi din regiunea Nagorno-Karabah, în valoare de 2.217.675,05 lei, ceea ce face ca totalul fondurilor colectate pentru sinistraţi să fie de 20.697.327,90 lei.
În concluzie, în anul 2024, pentru susţinerea activităţii filantropice, eparhiile Bisericii Ortodoxe Române au acordat ajutoare financiare directe în valoare de 31.999.568,26 lei şi ajutoare materiale în valoare estimată de 103.126.959,63 lei, iar pentru susţinerea activităţii de asistenţă socială au fost cheltuiţi 207.279.656,77 lei.
Pentru susţinerea întregii activităţi de asistenţă social-filantropică şi pentru sprijinirea sinistraţilor, în anul 2024, la nivelul întregii Biserici Ortodoxe Române au fost cheltuiţi în total 363.103.512,56 lei, adică 72.991.499,33 euro (curs mediu 2024: 1 EUR = 4,9746 lei).
În această sumă nu sunt cuprinse cheltuielile privind o mulţime de activităţi caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor şi săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale.
La finalul acestui raport sintetic al activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2024, dorim să apreciem în mod deosebit eforturile spirituale şi materiale ale tuturor celor care au lucrat direct sau au sprijinit Biserica Ortodoxă Română în lucrarea ei misionară, culturală şi social-filantropică.
Exprimăm recunoştinţă şi preţuire faţă de toţi cei care ajută Biserica noastră: clerici şi credincioşi mireni, autorităţi centrale şi locale, sponsori şi voluntari.
Ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, ajutor şi bucurie în viaţă!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 292, Ultimul acces: 2026-11-10 14:02:09

Timp total: 0.04s...

[]:1