Acad. Ioan Aurel Pop: Entuziasmul poporului a condus natural spre Patriarhie, dar şi efortul conducătorilor a fost imens[2025-02-05]de Ştefana Totorcea„Entuziasmul poporului nostru de după Marea Unire a fost aşa de mare şi de frumos, încât a condus cumva în mod natural spre Patriarhie. Aceasta nu înseamnă că marea împlinire a venit de la sine. Nu! Efortul factorilor de conducere a fost imens”, afirmă acad. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române, într-un interviu publicat în Ziarul Lumina marţi, cu prilejul Centenarului Patriarhiei Române. „Aceştia au vrut cu tot dinadinsul să reuşească”, a spus istoricul despre oamenii de stat de acum un secol. „Erau la înălţimea misiunii lor, erau oameni de stat, nu politicieni, erau adânc dăruiţi obştii şi credinţei obştii.” Românii, popor cu o dezvoltare unică în istorie Întrebat cum comentează legătura dintre istoria românilor şi evoluţia organizării bisericeşti în teritoriile locuite de ei, istoricul a spus că „poporul nostru a avut o dezvoltare particulară, inconfundabilă şi irepetabilă”. „În Evul Mediu, statele româneşti nu au avut nevoie de patriarhii, fiindcă domnii noştri nu au aspirat la statut imperial şi nu au tins să răstoarne ierarhia constituită a Patriarhiei Ecumenice. Mitropoliţii au fost ierarhi suficient de înalţi încât să asigure puterea suverană a principilor români”, a spus Preşedintele Academiei. „Neavând vocaţie imperială şi, deci, nevoind să imite împărăţia bizantină, românii nu au creat nici Patriarhie diferită de cea a Marii Biserici. Pe de altă parte, mitropoliile Ţării Româneşti şi Moldovei şi mai apoi Mitropolia Transilvaniei şi-au îndeplinit cu prisosinţă rolul istoric de consacrare a puterii princiare, de apărare a independenţei şi de susţinere a identităţii naţionale.” Biserica se poziţionează în centrul comunităţii „Centrele bisericeşti s-au mutat după lume. Biserica este lumea însăşi, iar conducerea Bisericii se află în mijlocul comunităţii. Astfel, după ce Roma Veche a decăzut, împăratul Constantin a decis construirea unei noi capitale acolo unde pulsa viaţa, acolo unde se dezvoltaseră masiv meşteşugurile şi comerţul”, a explicat acad. Ioan-Aurel Pop. Tot astfel, „mitropoliile noastre medievale s-au mutat după domnie, iar domnia s-a mutat după aglomerările de oameni”: de la Argeş la Târgovişte şi apoi la Bucureşti (în Ţara Românească), respectiv de la Baia şi Siret la Suceava şi apoi la Iaşi (în Moldova). Legitimarea statelor naţionale, şi prin Biserică „Secolul naţionalităţilor a avut în centru lupta de emancipare naţională a popoarelor şi de destrămare a imperiilor multinaţionale. Bisericile Răsăritului s-au dezvoltat în conivenţă cu acest imens efort de constituire a adăpostului teritorial pentru fiecare popor”, a mai spus Preşedintele Academiei. „Cum legitimarea statelor naţionale în estul Europei s-a făcut şi prin Biserică, românii s-au integrat şi ei în acest efort.” Evenimentul decisiv pentru realizarea autocefaliei a fost obţinerea independenţei de stat, precedată şi pregătită de Unirea Principatelor (1859). „Aşa cum autocefalia a urmat unirii şi independenţei, tot aşa Unirea cea mare a adus după sine întemeierea Patriarhiei”, a spus acad. Ioan-Aurel Pop. România Mare devenise cea mai mare ţară din sud-estul Europei şi a doua Ortodoxie din lume ca mărime. „Patriarhia Română şi-a ţinut rangul în secolul acesta trecut de la recunoaştere, a funcţionat neîntrerupt, inclusiv în timpul regimului comunist, nu a cunoscut schisme sau erezii, păstrând vie credinţa poporului român şi încrederea acestuia în ierarhii săi şi în cinul clerical în general”, a subliniat Preşedintele Academiei Române. Biserica Ortodoxă Română a aniversat marţi, 4 februarie, un secol de la ridicarea la rangul de Patriarhie, eveniment marcat de Sfânta Liturghie şi un Te Deum – slujbă de mulţumire, oficiate la Catedrala Patriarhală. În cadrul liturghiei a avut loc proclamarea generală a canonizării noilor sfinţi români mărturisitori şi cuvioşi din secolul 20. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 211, Ultimul acces: 2026-11-10 14:12:09
|
Timp total: 0.04s...
[]:1