Primul Tezaur Uman Viu din afara graniţelor: Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor l-a distins pe meşter cu Crucea Bucovinei

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.05s...

Ştiri şi Evenimente

Primul Tezaur Uman Viu din afara graniţelor: Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor l-a distins pe meşter cu Crucea Bucovinei

[2025-02-07]

de Ştefana Totorcea

Reprezentanţii Ministerului Culturii din România au decernat săptămâna trecută primul titlu de Tezaur Uman Viu acordat unui român din comunităţile istorice situate în jurul graniţelor. Cu acest prilej, nord-bucovineanul Dumitru Iliuţ, dulgher din Crasna, regiunea Cernăuţi, a fost distins şi cu Crucea Bucovinei, ordin al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.
Statul român a fost reprezentat la evenimente de ES Alexandru-Victor Micula, Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Ucraina, de ES Irina Loredana Stănculescu, Consul General al României la Cernăuţi şi alţi membri ai corpului diplomatic.
Din delegaţia Ministerului Culturii în Ucraina au făcut parte dr. Virgil- Ştefan Niţulescu, directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român, dr. Natalia Lazăr, coordonator Program Tezaure Umane Vii al Ministerului Culturii, şi dr. Elena Iagăr, membră a Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din Ministerul Culturii.
Români şi ucraineni l-au celebrat, în perioada 31 ianuarie – 1 februarie 2025, în Bucovina de Nord, pe meşterul popular Dumitru Iliuţ, primul român din afara graniţelor care primeşte titlul de Tezaur Uman Viu. Foto: Facebook / Libertatea Cuvântului – Cernăuţi
La evenimente a participat şi reprezentantul Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Părintele Consilier Mihai Cobziuc, care este responsabil pentru relaţia cu minorităţile.
Din partea statului Ucrainean, au fost prezenţi Oleg Doskosi, Consilier al şefului Administraţiei Regionale Militare Cernăuţi, Roman Greba, Viceguvernator al Regiunii Cernăuţi, şi alţi oficiali locali.
Malanca va fi propusă pentru patrimoniul imaterial UNESCO
În seara zilei de 31 ianuarie, la Consulatul General al României la Cernăuţi a avut loc o masă rotundă cu tema „Strategia externă a Uniunii Europene în domeniul culturii. Diplomaţie culturală şi cooperare transfrontalieră în domeniul salvgardării patrimoniului cultural imaterial România – Ucraina”.
Participanţi la masa rotundă găzduită de Consulatul General al României la Cernăuţi în 31 ianuarie 2025. Foto: Facebook / Consulatul General al României la Cernăuţi
Discuţia s-a axat pe promovarea tezaurelor culturale comune în cadrul UNESCO. Partea română şi cea ucraineană au decis să promoveze dosarul comun pentru Malanca, un obicei de iarnă din nordul şi în sudul Bucovinei.
Sfinţii şi scriitorii, punţi culturale şi spirituale
Părintele Consilier Mihai Cobziuc a subliniat puntea între români şi ucraineni creată prin cultură şi spiritualitate: Poetul Naţional Mihai Eminescu a studiat la Cernăuţi, scriitoarea ucraineană Olga Kobyleanska s-a născut la Gura Humorului, iar o moştenire spirituală comună celor două popoare ne-au lăsat Sf. Cuv. Paisie (Velicicovschi) de la Neamţ, Sf. Ier. Petru Movilă şi Sf. Cuv. Teodora de la Sihla.
Părintele Consilier a amintit de sprijinul Patriarhiei Române pentru refugiaţii din Ucraina, de Acatistul Sf. M. Mc. Ioan cel Nou în format bilingv româno-ucrainean publicat de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor cu sprijinul Uniunii Ucrainenilor din România, şi a menţionat că, la Parohia Dărmăneşti II, pe care o păstoreşte, serviciul religios este oficiat în română şi ucraineană.
Consulul General al României, ES Irina Loredana Stănculescu, a acordat Diploma de Excelenţă Mărioarei Calancea, preşedinta Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Arboroasa”. Foto: Facebook / Consulatul General al României la Cernăuţi
Cu prilejul mesei rotunde, Consulul General Irina Loredana Stănculescu a acordat Diploma de Excelenţă Mărioarei Calancea, preşedinta Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Arboroasa”, organizaţie care a propus dosarul meşterului Dumitru Iluţ pentru titlul de Tezaur Uman Viu.
În aceeaşi zi, delegaţia din România, împreună cu Ambasadorul Alexandru Victor Micula şi Consulul General Irina Loredana Stănculescu, a vizitat Muzeul de istorie şi etnografie al Liceului din Iordăneşti, Liceul „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi şi Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti.
A doua zi, românii au mai vizitat Muzeul etnografic „Ilie Motrescu”, dedicat memoriei poetului-martir originar din Crasna, care a promovat identitatea românească în plină ocupaţie sovietică, murind în împrejurări neelucidate la doar 27 de ani.
Primul Tezaur Uman Viu din jurul graniţelor
Dumitru Iliuţ, declarat Tezaur Uman Viu de Ministerul Culturii din România, împreună cu Mărioara Calancea, preşedinta Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Arboroasa”. Foto: Facebook / Libertatea Cuvântului – Cernăuţi
Decernarea titlului de Tezaur Uman Viu dulgherului nord-bucovinean Dumitru Iliuţ a avut loc sâmbătă, 1 februarie, în sala de festivităţi a Liceului „Alexandru Isachi” din Crasna, localitatea de reşedinţă a meşteşugarului.
Acesta este specializat în prelucrarea tradiţională a lemnului, confecţionând mobilier bisericesc, catapetesme, mobilier gospodăresc şi alte obiecte decorative.
Au vorbit Ambasadorul Alexandru-Victor Micula, Oleg Doskosi de la Administraţia Regională Militară Cernăuţi, Ştefan Dragun, Primarul Comunei Crasna, şi alţi oficiali şi oameni de cultură din România şi Ucraina.
În cadrul ceremoniei, Părintele Consilier Mihai Cobziuc i-a înmânat lui Dumitru Iliuţ şi Ordinul Eparhial „Crucea Bucovinei”, acordat de Arhiepiscopul Calinic al Sucevei şi Rădăuţilor.
Reprezentantul eparhiei l-a felicit pe meşteşugar pentru activitatea de peste 45 de ani în slujba comunităţii şi a păstrării tradiţiei.
Cu prilejul evenimentului, primarii comunelor Crasna (regiunea Cernăuţi) şi Vicovu de Sus (judeţul Suceava) au semnat un acord de colaborare.
Programul Tezaure Umane Vii a pornit ca o iniţiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Anul 2024 a fost primul în care Programul Tezaur Uman Viu al Ministerului Culturii din România a inclus şi comunităţi istorice româneşti din jurul graniţelor.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 198, Ultimul acces: 2026-09-25 10:43:45

Timp total: 0.05s...

[]:1