Patriarhul Daniel, la începutul Triodului: Este o perioadă de rugăciune smerită mai intensă

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Patriarhul Daniel, la începutul Triodului: Este o perioadă de rugăciune smerită mai intensă

[2025-02-09]

de Alexandru Boboc

Patriarhul Daniel a spus în prima duminică a Triodului că intrăm într-o perioadă de rugăciune smerită mai intensă, de citire sau ascultare mai multă a Sfintei Scripturi, de spovedanie şi împărtăşire euharistică mai deasă, dar şi de milostenie mai multă arătată celor aflaţi în nevoi.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat ce înseamnă şi ce presupune perioada Triodului.
„Duminica Vameşului şi a Fariseului deschide timpul Triodului, o perioadă de zece săptămâni a anului bisericesc care cuprinde trei săptămâni cu patru duminici pregătitoare: Duminica Vameşului şi a Fariseului; Duminica Întoarcerii Fiului risipitor; Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi şi Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. Perioada Triodului mai cuprinde Postul Sfintelor Paşti, de şase săptămâni, şi Săptămâna Sfintelor Pătimiri”.
„Înaintea începutului Postului Mare, Biserica a rânduit aceste patru duminici pregătitoare ca să învăţăm că pentru înnoirea vieţii noastre sufleteşti şi pentru întâlnirea sufletului cu Hristos Cel răstignit şi înviat sunt esenţiale patru lucrări mari: rugăciunea smerită, pocăinţa sinceră, milostenia generoasă şi postirea sau înfrânarea”.
Fapta cea bună şi rugăciunea smerită
Părintele Patriarh Daniel a evidenţiat apoi învăţăturile duhovniceşti care se desprind din Pilda Vameşului şi a Fariseului.
„Această duminică ne ajută să învăţăm de la fariseu fapta cea bună, iar de la vameş rugăciunea smerită. Evanghelia acestei duminici este, înainte de toate, un îndemn la rugăciune smerită”.
„Prin pilda pe care ne‑o spune, Domnul Iisus Hristos ne învaţă că numai rugăciunea smerită, făcută întru umilinţă, este primită de Dumnezeu. După cum spune Mântuitorul la finalul acestei pilde, rugăciunea care îl înalţă pe om este rugăciunea făcută în smerenie, cu recunoaşterea propriilor limite şi greşeli”, a subliniat Părintele Patriarh, conform Ziarului Lumina.
„În acelaşi timp, rugăciunea care îl împiedică pe om să se apropie pe Dumnezeu şi care îi dăunează din punct de vedere spiritual este rugăciunea făcută cu mândrie, aroganţă, laudă de sine şi supraestimare a propriei persoane. Fariseul se ruga în sine, adică în sufletul său, şi pentru sine, dar Dumnezeu cunoaşte gândurile oamenilor şi aude rugăciunile lor chiar şi atunci când acestea sunt exprimate fără glas”.
„Evanghelia de astăzi ne spune că fariseul care se ruga stătea drept, iar vameşul, departe stând, nu voia nici ochii să‑şi ridice către cer, ci‑şi bătea pieptul, zicând: Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului! (Luca 18, 13). Atât poziţia fizică semeaţă a fariseului, cât şi poziţia smerită a vameşului dezvăluie stările lor sufleteşti: orgoliu şi mulţumire de sine în cazul fariseului, respectiv pocăinţă şi smerenie în cazul vameşului”.
Calităţi şi Păcate
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că textele liturgice specifice acestei perioade scot în evidenţă atât calităţi cât şi defecte ale celor protagonişti ai pildei.
„Fariseul este un om drept sau moral, dar orgolios, în timp ce vameşul este un om păcătos, dar smerit. Prima concluzie pe care o putem trage după ascultarea acestei Evanghelii este aceea că Dumnezeu preferă un păcătos smerit unui drept arogant”.
„Cântările Triodului care fac referire la Evanghelia acestei duminici lasă să se înţeleagă că preferinţa lui Dumnezeu pentru smerenia vameşului nu înseamnă aprobarea păcatelor vameşului şi nici nesocotirea faptelor bune ale fariseului”.
„Din acest motiv, Triodul ne îndeamnă să imităm faptele bune ale fariseului şi să cultivăm smerenia vameşului. Acest îndemn este clar exprimat în slujba Utreniei din această duminică, în cântarea a 5‑a a canonului: Să ne sârguim a urma virtuţilor fariseului şi a dori smerenia vameşului, urând necuviinţa greşelilor de la amândoi, adică trufia şi pierzarea în păcate”.
Context
Părintele Patriarh Daniel a descris contextul în care a rostit Mântuitorul Iisus Hristos Pilda Vameşului şi a Fariseului.
„Într‑un context în care fariseii se bucurau în societate de o apreciere deosebită, iar vameşii suportau un dispreţ general, Domnul Hristos rosteşte această pildă tocmai pentru a arăta că dacă păcătosul, chiar şi cel mai dispreţuit de comunitate, îşi recunoaşte şi regretă în mod sincer şi smerit păcatele săvârşite, se poate îndrepta sau mântui”.
„Fără smerenie, însă, nimeni nu poate dobândi mântuirea, nici chiar cel ce pretinde că este un om drept. Smerenia îl face pe om sincer şi recunoscător pentru că în starea de smerenie omul vede nu doar binele pe care l‑a săvârşit până la un moment dat, ci Îl vede şi pe Cel ce îl ajută să facă binele, adică pe Dumnezeu, Cel ce spune fără Mine nu puteţi face nimic (Ioan 15, 5), adică nimic bun”, a conchis Patriarhul Daniel.
Preafericirea Sa a participat duminică la Sfânta Liturghie în Paraclisul istoric Sfântul Marea Mucenic Gheorghe al Reşedinţei Patriarhale.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 242, Ultimul acces: 2026-11-10 14:05:50

Timp total: 0.04s...

[]:1