© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Pacea a fost şi trebuie să fie sensul mergerii timpului şi a noastre către Dumnezeu, explică Episcopul Irlandei[2025-02-03]de Andrei Ursulean„Pacea a fost şi trebuie să fie până la finalul veacurilor sensul mergerii timpului şi a noastre către Dumnezeu”, explică Preasfinţitul Părinte Nectarie în predica rostită duminică în Parohia „Înălţarea Sfintei Cruci” din Dublin, Irlanda. Aşezat fix la 40 de zile de la Naşterea Domnului, explică Episcopul Irlandei şi Islandei, Praznicul Întâmpinării Domnului anunţă „orizontul unui nou început, cel al mântuirii neamului omenesc care implică în mod tainic şi o trecere de la întuneric, de la lipsa de fiinţă, nefiinţă, chiar neştiinţă, la lumină, fiinţă, viaţă, la adevărata înţelegere”. Împlinirea făgăduinţelor „Gândul lui Dumnezeu a fost dintotdeauna unul de pace şi aducător de pace. Profeţii din perioada Vechiului Testament au insistat mult asupra acestui gând al Domnului faţă de oameni: «Pentru că numai Eu ştiu gândul ce-l am pentru voi, zice Domnul, gând bun, nu rău, ca să vă dau viitorul şi nădejdea» (Ieremia 29, 11). „Dacă sărbătoarea Naşterii Domnului este numită în tradiţia şi rânduiala bisericească ca fiind sărbătoarea păcii, cu atât mai mult astăzi, când Domnul este primit, de către dreptul Simeon, în braţe, la templu, vedem o pace şi o nouă relaţie între oameni şi Dumnezeu în casa Domnului”. Întâlnirea dintre două lumi Momentul aducerii la Templu a Fiului lui Dumnezeu, a explicat Preasfinţia Sa, reprezintă punctul de intersecţie a două lumi, lumea Vechiului Testament, a dreptului Simeon şi a prorociţei Ana, şi lumea Noului Testament. „Vârsta înaintată a dreptului Simeon şi a prorociţei Ana ne trimite cu gândul la faptul că vechile obiceiuri, ritualuri şi prescrieri iudaice şi-au împlinit rostul. Ele au fost, după cum spunea Sfântul Apostol Pavel, «umbra bunătăţilor viitoare» (Evrei 10, 1), a împlinirii şi a unei noi vieţuiri care nu are legătură etnică, ci una duhovnicească, o închinare în duh şi adevăr”. „Locul unde se întâlnesc cele două – cele vechi şi cele noi – este Templul şi, prin extensie, pentru noi, cei de astăzi, Biserica lui Dumnezeu. Noi venim în casa lui Dumnezeu pentru a lăsa în urmă păcatul, vechea vieţuire, cea întru întuneric. Şi de aici, în casa lui Dumnezeu şi în cămara tainică a sufletului nostru, începe pocăinţa despre care au vorbit Sfântul Ioan Botezătorul şi Însuşi Hristos Domnul”. Aşteptarea venirii Mântuitorului Preasfinţitul Părinte Nectarie a aminteşte în încheierea predicii de prorociţa Ana, care îi reprezintă în mod simbolic pe toţi cei care aşteptau vestea cea bună a venirii în lume a lui Mesia. „Un detaliu semnificativ în toată pericopa evanghelică ni-l oferă prorociţa Ana, care vorbea despre Prunc «celor ce aşteptau mântuirea» (Luca 2, 38). Vedem pe de o parte că nu toată lumea aştepta mântuirea, iar pe de altă parte, cei care o aşteptau au primit vestea cea bună despre Pruncul Hristos. Înţelegem de aici şi noi, cei de astăzi, că aşteptarea rodeşte doar întru răbdare şi nădejde”. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 326, Ultimul acces: 2026-11-10 01:39:09
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
