Întâlnire cu presa despre Anul „Cardinal Iuliu Hossu” - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

 
eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Întâlnire cu presa despre Anul „Cardinal Iuliu Hossu”

[2025-01-29]
foto: EparhiaClujGherla.ro
La sediul din Cluj-Napoca al Episcopiei de Cluj-Gherla s-a desfăşurat marţi, 28 ianuarie 2025, o conferinţă de presă, cu participarea Preasfinţiei Sale Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, cu ocazia celebrării Anului „Cardinal Iuliu Hossu” (declarat la nivel naţional) şi în Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla pe care ilustrul Arhiereu a păstorit-o.

După un salut al pr. Daniel Avram, responsabil al Biroului de Comunicaţii sociale din cadrul Episcopiei de Cluj-Gherla, şi o prezentare pe scurt a temei propuse, Preasfinţia Sa Claudiu s-a adresat celor prezenţi, mulţumindu-le pentru disponibilitate, pentru prezenţă. A subliniat intenţia pe care o are, de a marca în mod solemn începutul Anului „Cardinal Iuliu Hossu” la nivelul Episcopiei de Cluj-Gherla, şi a anunţat deschiderea acestui an „în mod liturgic”, prin Sfânta Liturghie cu participarea Nunţiului Apostolic şi a altor invitaţi. Celebrarea este programată joi, 30 ianuarie 2025, de la ora 18.00, în Catedrala episcopală „Schimbarea la Faţă”. A spus în continuare: „E o surpriză extraordinară şi pentru noi, acest An naţional Iuliu Hossu. Ne bucurăm mult că a fost posibilă realizarea şi împlinirea acestui vis.” A reamintit iniţierea proiectului legislativ, de către deputaţii Silviu Vexler şi Ovidiu Ganţ (din partea minorităţilor naţionale), „care au susţinut de la început proiectul de lege şi apoi finalizarea lui”.
Ierarhul a accentuat importanţa pe care, pentru Biserica Greco-Catolică, o prezintă un An naţional „Cardinal Iuliu Hossu” – mai întâi, fiind o ocazie de a ieşi, printr-o astfel de celebrare, „din graniţele Bisericii, din graniţele Episcopiei de Cluj-Gherla”. A spus: „Nu celebrăm o personalitate trecută, de care ne amintim cu o lacrimă în colţul ochiului, aşa cum am sta în faţa unei statui, ci ne amintim de un Ierarh al Bisericii noastre, un om credincios, care şi-a dat viaţa pentru credinţa lui, pentru iubirea de Dumnezeu, de ţară şi de aproapele. Şi din acest punct de vedere, cred că celebrarea din acest an este extrem de actuală şi importantă pentru oamenii de astăzi, pentru tinerii de astăzi în mod cu totul special. De ce? Fiindcă Iuliu Hossu îşi trăieşte şi credinţa – deci iubirea de Dumnezeu, şi iubirea de ţară, şi iubirea de aproapele într-un mod foarte concret şi actual. Şi astăzi putem face acelaşi lucru şi noi.”
A amintit momentul citirii Rezoluţiei Unirii de către Episcopul Iuliu Hossu, atunci Episcop de Gherla, „care merge de la Gherla, înspre Alba Iulia”. Şi, a amintit o întâlnire pe care Episcopul Iuliu Hossu a avut-o cu o lună înainte, la Gherla, „când lucrurile nu erau deloc tranşate”, cu Alexandru Vaida-Voevod „care-l întreabă: «Preasfinţia Voastră, veniţi cu noi?» Şi Iuliu Hossu răspunde: «Vin, cum să nu vin?» Şi Vaida Voievod continuă: «Până la spânzurătoare?» Şi el spune: «Până la spânzurătoare»”. Iar acest dialog descrie „o responsabilitate şi un risc asumat”, într-un moment când lucrurile nu era defel sigure. Şi, totodată, aminteşte cum drumul spre Alba Iulia al Episcopului Iuliu Hossu a trecut prin Blaj, unde s-a întâlnit „cu toţi Episcopii greco-catolici, cu Iuliu Maniu, cu alţi politicieni greco-catolici”, cu care a discutat despre momentul Unirii care va urma, şi, a spus, „toţi aderă la Unire, deşi ştiau că prin Actul Unirii, Biserica Greco-Catolică – majoritară în Transilvania – va deveni minoritară în România”.
Toate aceste momente arată de fapt „ce înseamnă iubirea de ţară: Să treci peste interesele personale sau ale Bisericii şi să vezi lucrurile importante pentru ceilalţi”. A evidenţiat, la Episcopul Iuliu Hossu, şi iubirea pentru aproapele pe care o practica – o iubire care nu făcea diferenţe între cei pe care îi considera „aproapele”. Şi aici a dat exemplul procesului demarat tot de dl. Silviu Vexler, prin care Cardinalul Iuliu Hossu să fie declarat „Drept între popoare” de către Statul Israel, prin Institutul Yad Vashem, cunoscutul muzeu al Holocaustului din Ierusalim. Acest demers reprezintă un semn de recunoştinţă, din partea poporului evreu, faţă de atitudinea Episcopului Iuliu Hossu care a ajutat şi salvat evrei în vremea Holocaustului, mai mult, şi-a asumat instituţional această susţinere printr-o scrisoare pastorală. A subliniat Preasfinţia Sa Claudiu: „O scrisoare pastorală e un act oficial al Bisericii, deci un document public oficial prin care îşi asumă responsabilitatea şi spune credincioşilor lui că cel mai important lucru pentru un creştin în aceste momente este să aibă grijă de evrei, să îi protejeze, să îi ascundă, să îi ajute”.
Preasfinţia Sa Claudiu a amintit, de asemenea, atitudinea Episcopului Iuliu Hossu faţă de Biserica Ortodoxă, a spus: „Tot în acea perioadă, Catedrala Ortodoxă din Cluj era pe punctul de a fi închisă, fiindcă erau foarte puţini credincioşi, mulţi se refugiaseră. Şi Iuliu Hossu, în momentul în care îşi încheie Sfânta Liturghie în Catedrala lui, le spune credincioşilor lui: «Vă rog să mergeţi de aici la biserica ortodoxă, în Catedrala ortodoxă, ca să apară multă lume acolo şi să nu fie închisă Catedrala». La fel, aceasta mi se pare o manieră concretă de a-ţi iubi aproapele.” A arătat, apoi, că aceste atitudini nu l-au lipsit de riscuri pe Episcopul Iuliu Hossu: a existat o tentativă de asasinat asupra sa, a fost scuipat, ameninţat, dar a rămas ferm în apărarea dreptăţii, a celor nedreptăţiţi, cum a rămas ferm şi în apărarea propriei credinţe după ce a fost arestat sub regimul comunist. Preasfinţia Sa Claudiu a amintit: „Ar fi putut – i s-au propus scaune foarte importante în Biserica Ortodoxă, i s-a propus chiar scaunul Moldovei – dacă acceptă să treacă (la altă credinţă)” şi aceeaşi propunere a fost făcută tuturor Episcopilor greco-catolici, „să rămână Episcopi în cadrul Bisericii Ortodoxe. Toţi refuză, dar nu punând în dubiu Biserica Ortodoxă, sau alte realităţi. Ei refuză, pentru simplul motiv că au o credinţă şi li se pare normal să îşi poată manifesta credinţa aşa cum cred, aşa cum o simt. Şi, de aceea tot timpul răspunsul lui Iuliu Hossu şi a celorlalţi Episcopi, într-o manieră mai mult sau mai puţin similară, a fost: «Credinţa noastră este viaţa noastră, nu putem renunţa la credinţă».”
Preasfinţia Sa Claudiu a mai subliniat: „Fiindcă toţi vorbesc astăzi de iubire de ţară, de importanţa neamului, a poporului, a credinţei în Dumnezeu, oare câţi dintre cei care vorbesc sunt dispuşi să îşi pună în pericol viaţa personală, familia personală, realitatea în care trăiesc. Aşa cred că se discern lucrurile: ai o adevărată iubire de ţară dacă eşti dispus să şi suferi pentru ea, să te şi jertfeşti, eventual să îţi dai viaţa. La fel, este o adevărată iubire de Dumnezeu dacă nu pui în dubiu principiile în funcţie de oportunităţi sau de oferte. Şi iubirea de aproapele este la fel de concretă, o iubire de aproapele care înseamnă acţiuni concrete, nu vorbe. Şi, tocmai din acest motiv, cred că Anul Iuliu Hossu, acest an, este un an extrem de important. Şi pentru situaţia în care suntem ca ţară, şi pentru Europa, şi pentru lumea în care trăim.”
În continuare, d-ra Coduţa Fernea, responsabilă de proiectele Anului „Cardinal Iuliu Hossu” pentru Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla, a prezentat evenimentele planificate pentru acest an, prin care, a spus, „ne propunem să onorăm şi să recunoaştem moştenirea pe care ne-a lăsat-o Cardinal Iuliu Hossu”, moştenire pe care „ne dorim să ajungă şi la publicul larg, dincolo de credincioşii Bisericii Greco-Catolice”. A amintit de intenţia popularizării mai mult a volumelor despre Cardinalul Iuliu Hossu şi a cărţii Memoriilor Cardinalului Iuliu Hossu, de pregătirea unui „curriculum educaţional Iuliu Hossu – educaţia pentru valori autentice” pentru elevii de gimnaziu şi pentru liceeni, a amintit organizarea de expoziţii, între care şi „un muzeu mobil care să străbată satele din Transilvania aşa cum Episcopul Iuliu Hossu o făcea în vizitele sale pastorale” (peste 1200 la număr, ca Episcop de Gherla şi de Cluj-Gherla); a amintit că va fi organizat, la Cluj, „un Simpozion internaţional academic în luna septembrie” şi multe alte activităţi, pe teritoriul întregii Eparhii de Cluj-Gherla, care vor fi anunţate, fiecare, la momentul potrivit. A adăugat: „de asemenea, vor fi şi evenimente internaţionale la Londra, Roma, Bruxelles, care vor fi dedicate Cardinalului Iuliu Hossu”; „concursuri pentru elevi, pentru liceeni, organizate în parteneriat cu Liceul Greco-Catolic clujean Inochentie Micu”; o serie de iniţiative şi în cadrul Zilelor Clujului; un eveniment artistic la Ateneul Român (în luna mai); o veche de rugăciune amintind Noaptea Arestărilor episcopilor, în 28-29 octombrie”; „expoziţii stradale, precum cea care este acum pe strada Eroilor”; „expoziţii în cadrul Nopţii Muzeelor şi multe alte evenimente pe parcursul anului”.
Preasfinţia Sa Claudiu a adăugat noi explicaţii cu privire la evenimentele care vor face din acest an – din perspectiva Eparhiei de Cluj-Gherla -, cu adevărat un An Jubiliar dedicat Speranţei (2025 fiind, în Biserica Catolică din întreaga lume, un An Jubiliar dedicat Speranţei). Va fi un An al Speranţei în Eparhia de Cluj-Gherla mai ales prin prisma prezenţei spirituale şi a vieţii Fericitului Cardinal Iuliu Hossu, a cunoaşterii istoriei şi a descoperirii, prin mărturia de credinţă a înaintaşilor, chiar până la martiriu, a adevăratelor valori, singurele ce pot imprima un mers ascendent – spre unitate, pace, solidaritate, iubire a aproapelui oricine ar fi acesta – societăţii actuale în România. Este semnificativ anunţul Preasfinţiei Sale Claudiu despre un eveniment în inima Bisericii Catolice sub semnul Jubileului: „Dacă ne ajută Domnul, va fi o Liturghie chiar în Bazilica Sfântul Petru, la altarul numit Altare della Cattedra, care păstrează scaunul tradiţional pe care Sfântul Petru învăţa. Şi este extrem de important pentru noi, fiindcă Iuliu Hossu şi-a dat viaţa tocmai pentru comuniunea cu Sfântul Părinte. Sperăm să fie şi o întâlnire cu Papa Francisc”. Au urmat şi alte anunţuri, apoi discuţii şi pe alte teme, propuse de jurnalişti – care au manifestat un interes aparte şi faţă de aspecte ecumenice ale vieţii Bisericii. Preasfinţia Sa Claudiu, Codruţa Fernea şi pr. Daniel Avram au oferit răspunsuri şi lămuriri. A fost o întâlnire de dialog şi informare ce nu poate fi substituită prin mijloacele de comunicare online, care deschide perspective noi de colaborare. Şi azi este nevoie de un glas precum cel al Episcopului Iuliu Hossu, care să aducă linişte, pace, încurajare, unitate, dragoste frăţească şi spirit de solidaritate.

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 297, Ultimul acces: 2026-11-10 15:23:28