PS Varlaam Ploieşteanul s-a rugat pentru făuritorii Unirii Principatelor: Dar al lui Dumnezeu şi moştenire a înaintaşilor

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

PS Varlaam Ploieşteanul s-a rugat pentru făuritorii Unirii Principatelor: Dar al lui Dumnezeu şi moştenire a înaintaşilor

[2025-01-24]

de Ştefana Totorcea

Independenţa statală şi unitatea românilor reprezintă un „dar al lui Dumnezeu şi o moştenire a înaintaşilor noştri”, a spus vineri Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal.
Din aceasta „decurge şi îndatorirea fiecăruia dintre noi de a cultiva şi promova unitatea noastră – unitatea de limbă, unitatea spirituală, unitatea de credinţă – indiferent unde ne-am afla, păstrând în felul acesta această sacră moştenire”, a adăugat ierarhul, care a oficiat cu acest prilej o slujbă de Te Deum la Catedrala Patriarhală.
„Astăzi, la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, s-a făcut rugăciune pentru veşnica odihnă a sufletelor făuritorilor Unirii de la 1859, începând cu Domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, cu mitropoliţii celor două ţări româneşti, şi anume Sofronie Miclescu al Moldovei şi Nifon Rusailă al Ţării Româneşti, precum şi ale tuturor celor care acum 166 de ani s-au străduit pentru realizarea acestui vis: darul unităţii noastre naţionale.”
„Iar acum, după Sfânta Liturghie, am făcut această slujbă de Te Deum, sau de mulţumire, adusă lui Dumnezeu cel în Treime închinat, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, pentru acest dar deosebit al unităţii pe care a binevoit să ni-l dăruiască”, a continuat Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul.
Unitatea oamenilor, semn al prezenţei harului Duhului Sfânt
PS Varlaam Ploieşteanul a oficiat un Te Deum la Catedrala Patriarhală vineri, 24 ianuarie 2024, de ziua Unirii Principatelor. Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu
„Unitatea este un dar dumnezeiesc, este un dar ceresc. Şi vorbim despre unitatea neamului omenesc, pentru că întreg neamul omenesc este zidit de Dumnezeu, Tatăl nostru Cel din ceruri, cum îl numeşte Dumnezeu-Mântuitorul nostru Iisus Hristos în Rugăciunea Sa Domnească.”
„Darul acesta al unităţii a fost de asemenea un dar al Mântuitorului Iisus Hristos, Care, în Grădina Ghetsimani, înainte de moarte, s-a rugat cu sudori de sânge pentru unitatea tuturor celor care vor crede în El. De aceea, semnul prezenţei harului Duhului Sfânt întru noi este unitatea, este armonia, este conlucrarea şi colaborarea”, a subliniat ierarhul.
„Iar lucrarea celui rău în lume este tocmai dezbinarea, sau ridicarea unora împotriva celorlalţi, de aceea şi numele celui rău, Diabolos, înseamnă cel care separă, cel care dezbină.”
Încununarea unui efort multisecular
Unirea Principatelor, în 1859, a reprezentat „încununarea unui efort multisecular”, a spus Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul vineri, 24 ianuarie 2024, de ziua Unirii Principatelor. Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu
„Evenimentul de la 1859 – 5, respectiv 24 ianuarie – reprezintă încununarea unui efort multisecular”, a mai menţionat părintele episcop vicar patriarhal.
„Într-o perioadă în care provinciile locuite de români au fost fie ocupate, fie s-au aflat sub suzeranitatea unor puteri străine, a imperiilor vecine – cel otoman, cel ţarist sau cel habsburgic – nu s-a putut vorbi la noi de o deşteptare politică care să aibă ca urmare unitatea tuturor românilor într-un singur stat.”
„Însă a existat o deşteptare culturală şi spirituală ai cărei mentori au fost slujitorii Bisericii, care au arătat întotdeauna că românii, indiferent în ce provincie trăiesc, se trag de la Râm, adică sunt de neam latin, că vorbesc o singură limbă, mărturisesc o singură credinţă – pe cea ortodoxă, au tradiţii comune, au obiceiuri comune”, a continuat Preasfinţia Sa.
„De aceea, Biserica a cultivat limba română în cult, deşi ne aflam atunci sub jurisdicţii bisericeşti străine – Ţara Românească şi Moldova sub a Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol –, însă, spre sfârşitul secolului al XVII-lea, limba română era deja generalizată în Biserică. Iar tipăriturile în limba română, fie din Moldova sau din Ţara Românească, au circulat în toate provinciile româneşti, mai ales în Transilvania, care era ocupată de Imperiul Austro-Ungar, Habsburgic.”
„Şi lucrul acesta a însemnat instrumentul cel mai puternic al cultivării şi păstrării unităţii noastre de limbă, de cultură, de tradiţii”, a subliniat ierarhul.
Biserica a cultivat unitatea culturală
Făuritorii Unirii Principatelor au fost pomeniţi vineri, 24 ianuarie 2024, la liturghia de la Catedrala Patriarhală. Aceasta a fost urmată de o slujbă de mulţumire. Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu
„Au circulat dintr-o provincie în alta nu numai negustorii, oierii, şi oamenii care se mutau dintr-un loc în altul, ci mai ales pictorii bisericeşti, preoţii şi călugării care au lucrat, de origine dintr-o anumită provincie, în celelalte provincii. Şi, în felul acesta, există o unitate şi a artei noastre bisericeşti”, a mai precizat Preasfinţia Sa.
În a doua parte a cuvântului, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a descris implicarea civică a oamenilor Bisericii în realizarea actului Unirii Principatelor.
„Să ne învrednicească Bunul Dumnezeu să trăim la nivelul demnităţii înaintaşilor noştri, care, iată, prin eforturi deosebite, printr-o lucrare susţinută, desfăşurată de-a lungul secolelor, ne-au lăsat nouă o ţară unită, care este astăzi în forma pe care o avem, dar care este, pe de o parte, darul lui Dumnezeu şi darul lor”, a încheiat episcopul vicar patriarhal.
Membrii Grupului psaltic Tronos au cântat Hora Unirii la finalul slujbelor oficiate la Catedrala Patriarhală vineri, 24 ianuarie 2024, de ziua Unirii Principatelor. Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu
Slujirea s-a încheiat cu un scurt recital de cântece patriotice susţinut de membrii Grupului pasltic Tronos al Catedralei Patriarhale.
De la ora 10:00, pe Dealul Patriarhiei a avut loc şi o ceremonie militar-religioasă de depunere de coroane la statuia Domnitorului Unirii, Alexandru Ioan Cuza. Au participat preoţi militari, reprezentanţi ai instituţiilor centrale şi locale, precum şi militarii Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” din Capitală.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 387, Ultimul acces: 2026-11-10 17:21:59

Timp total: 0.04s...

[]:1