SRUC 2025 la Oradea: A şasea zi în biserica ortodoxă - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

 
Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri
Ştiri de azi
Ştiri Actuale
Arhiva Ştiri 2026
Arhiva Ştiri 2025
Arhiva Ştiri 2024
Arhiva Ştiri 2023
Arhiva Ştiri 2022
Arhiva Ştiri 2021
Arhiva Ştiri 2020
Arhiva Ştiri 2019
Arhiva Ştiri 2018
Arhiva Ştiri 2017
Arhiva Ştiri 2016
Arhiva Ştiri 2015
Arhiva Ştiri 2014
Arhiva Ştiri 2013
Arhiva Ştiri 2012
Arhiva Ştiri 2011
Arhiva Ştiri 2010
Arhiva Ştiri 2009
Arhiva Ştiri 2008
Arhiva Ştiri 2007
Arhiva Ştiri 2006
Arhiva Ştiri 2005
Arhiva Ştiri 1935
Top Toate Ştirile
Top Ştiri Actuale
Ştiri necitite
Sugeraţi Ştiri
eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

SRUC 2025 la Oradea: A şasea zi în biserica ortodoxă

[2025-01-25]
foto: EGCO.ro / Eugen Ivuţ
În cea de-a şasea zi a evenimentului, Biserica Ortodoxă a găzduit Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor în biserica cu Lună, prin grija pr. Radu Valer Rus, Vicar eparhial şi director al Liceului Ortodox „Roman Ciorogariu”. Programul a început cu slujba Vecerniei, după care părintele-gazdă a adresat un călduros cuvânt de bun-venit celor prezenţi, reprezentanţi şi credincioşi ai celor opt culte participante din oraşul nostru, descriind esenţa evenimentului: „Din mila lui Dumnezeu ne regăsim încă o dată şi la acest început de an, în duh de comuniune, de bucurie şi solidaritate fraternă, străduindu-ne să îl mărturisim împreună pe parcursul acestor zile aici în Oradea, aşa cum alţi fraţi ai noştri fac în alte părţi ale ţării şi ale lumii. Să mărturisim în faţa lumi care crede sau care nu crede, ceea ce ne uneşte pe noi. Şi ce ne uneşte pe noi? Ne uneşte credinţa în dumnezeirea Mântuitorului Isus Cristos.”

Cuvântul de înţelepciune a fost oferit de către Părintele Radu Valer Rus: „Iubiţi fraţi şi surori întru Cristos-Domnul, pe noi, în calitate de creştini, ne uneşte credinţa în dumnezeirea Mântuitorului Isus Cristos, adevăr fundamental al Evangheliei Sale, devenit dogmă a Bisericii la Sinodul I ecumenic de la Niceea, din anul 325, de la a cărui convocare, în anul în care ne găsim întreaga lume creştină aniversează împlinirea a 1700 de ani, binecuvântat prilej oferit Bisericii de a evidenţia faptul că la temelia legăturii vii a omului cu Dumnezeu stă credinţa în Mântuitorul Isus Cristos. Cu prilejul multora dintre minunile Sale, Mântuitorul Isus Cristos a rostit un cuvânt de importanţă crucială: Credinţa ta te-a mântuit! Un cuvânt din care reiese mai întâi smerenia Sa absolută, Atotputernicul voind să pună izbăvirea oamenilor de boli, patimi şi demoni mai întâi pe seama credinţei acestora, iar nu pe seama puterii Sale. Totodată, cuvântul acesta, ne arată puterea extraordinară a credinţei, a credinţei omului, care însă, ea însăşi este, în ultimă instanţă, tot darul Lui, al Atotputernicului Dumnezeu, pe care oamenii pot să îl accepte sau nu: «Căci în har sunteţi mântuiţi, prin credinţă, şi aceasta nu e de la voi: este darul lui Dumnezeu» (Efeseni 2,8).”
„Ar trebui să ne oprim şi să medităm în tăcere asupra fiecăruia din aceste cuvinte, căci prin ele nu doar ne este înfăţişată puterea credinţei, ci ne este dăruită această putere în mod nemijlocit de Cristos Însuşi, care ne vorbeşte acum şi aici, le fel ca şi atunci şi acolo, şi întotdeauna în mod direct şi personal prin cuvintele Evangheliei Sale Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce crede în Mine are viaţă veşnică (Ioan 6,47) şi râuri de apă vie vor curge din pântecele lui (Ioan 7,38). Această viaţă eternă pe care ne-o promite Cristos nu începe doar după moarte, ci încă din timpul petrecerii noastre pe acest pământ, căci Cristos, sălăşluindu-se înlăuntrul nostru, aduce în noi, împreună cu El, în mod anticipat, Împărăţia cerurilor. De aceea, cel ce crede în El, la judecată nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viaţă (Ioan 5: 24). Pe de altă parte, între consecinţele credinţei, respectiv ale necredinţei există un contrast maxim, ireductibil şi irezolvabil, căci nu există nimic în lume care să se situeze la poli mai opuşi şi mai depărtaţi decât credinţa şi necredinţa, prin consecinţele pe care le au acestea asupra destinului fiecărui om. Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui; iar cel ce nu va crede se va osândi ne spune Domnul prin gura evanghelistului Marcu.”
Este semnificativ faptul că în Noul Testament sunt consemnate puţine situaţii în care Mântuitorul Isus Cristos s-a mirat. O dată s-a mirat de credinţa sutaşului, după cum relatează Evanghelistul Matei. Isus S-a minunat şi a zis celor ce veneau după El: Adevărat grăiesc vouă: la nimeni, în Israel, n-am găsit atâta credinţă. (Matei 8: 10) Altădată, ne spune evanghelistul Marcu, că în patria Lui, Mântuitorul nu a putut să facă minuni şi se mira de necredinţa lor (Marcu 6: 6). Deci dintre toate făptuirile omeneşti, dintre toate virtuţile şi viciile oamenilor, Mântuitorul a fost uimit doar de credinţa mare a unora şi de necredinţa îndârjită a altora, ceea ce ne arată încă o dată cât de departe pot merge oamenii în oricare din aceste sensuri, câtă libertate şi câtă putere sunt date omului prin credinţa, respectiv prin necredinţa sa. …
„Faptul că Însuşi Mântuitorul Cristos s-a rugat şi se roagă pentru noi, pentru rămânerea noastră în credinţă, ne dă curaj şi multă nădejde de mântuire. Căci noi ne întemeiem nădejdea mântuirii nu pe faptele noastre, ci pe această rugăciune a lui Cristos şi pe jertfa Lui de pe Cruce, adusă o dată pentru totdeauna. … Închei meditaţia mea, cu cuvintele Sfântului Apostol Petru: «Binecuvântat fie Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, Care, după mare mila Sa, prin învierea lui Isus Cristos din morţi, ne-a născut din nou, spre nădejde vie, spre moştenire nestricăcioasă şi neîntinată şi neveştejită, păstrată în ceruri pentru voi, cei ce sunteţi păziţi cu puterea lui Dumnezeu, prin credinţă, spre mântuire, gata să se dea pe faţă în vremea de apoi. Întru aceasta vă bucuraţi, măcar că acum ar trebui să fiţi trişti, încercaţi fiind de multe feluri de ispite pentru puţină vreme, pentru ca credinţa voastră încercată, mult mai de preţ decât aurul cel pieritor, dar lămurit prin foc, să fie găsită spre laudă şi spre slavă şi spre cinste, la arătarea lui Isus Cristos. Pe El, fără să-L fi văzut, Îl iubiţi; întru El, deşi acum nu-L vedeţi, voi credeţi şi vă bucuraţi cu bucurie negrăită şi preamărită, dobândind răsplata credinţei voastre, mântuirea sufletelor» (Petru 1,3-9).”
Mesajul din partea Bisericii Greco-Catolice a fost rostit de către pr. Ovidiu Duma, paroh al Catedralei greco-catolice „Sfântul Nicolae”, care, dorind să rămână în lumina motto-ului din acest an al Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor 2025: „Crezi tu aceasta?” (Ioan 11,26), a propus celor prezenţi o complexă rugăciune, care surprinde dezideratele unei vieţi creştine autentice: „Dumnezeul meu, cred întru Tine şi mă rog Ţie, întăreşte-mi credinţa! Te iubesc, dar sporeşte-mi dragostea! Mă pocăiesc, dar fă-mi căinţa să prisosească! Te slăvesc ca pe Întâiul meu început! Te doresc ca pe cea mai înaltă dorinţă a mea! Îţi mulţumesc, ca Binefăcătorului meu celui veşnic! Te chem ca pe puternicul meu Apărător. Dumnezeul meu, binevoieşte şi povăţuieşte-mă cu înţelepciunea Ta, călăuzeşte-mă cu dreptatea Ta, mângâie-mă cu milostivirea Ta, apără-mă cu puterea Ta. Îţi închin, o, Dumnezeule, gândurile, faptele, suferinţele mele, ca în viitor să mă gândesc la Tine, să grăiesc de Tine, să lucrez după voia ta, să sufăr pentru Tine. Doamne, eu voiesc ceea ce voieşti tu, pentru că tu voieşti să mă supun voii tale şi făgăduiesc să fac tot ceea ce voieşti Tu. Te rog cu umilinţă, luminează-mi mintea, oţeleşte-mi voia, curăţeşte-mi trupul şi sfinţeşte-mi sufletul! Dumnezeule Preabun, ajută-mă să mă curăţesc de greşelile trecute, să biruiesc ispitele viitoare şi să lucrez cuvenitele virtuţi. Umple inima mea de dragoste pentru bunătatea Ta, de ură pentru greşelile mele, de râvnă pentru binele aproapelui şi de defăimare pentru deşertăciunile lumii.”
„Fă-mă să fiu supus mai-marilor mei şi cu dragoste către cei mai mici, credincios prietenilor şi iertător vrăjmaşilor mei. Vino, Atotputernice, întru ajutorul meu, ca să biruiesc cele şapte păcate de căpetenie, care sunt pricina tuturor păcatelor. Să biruiesc adică: mândria, prin smerenie creştinească; iubirea de argint, prin milostenie; invidia, prin dragoste şi bucurie pentru binele aproapelui; desfrânarea, prin înfrânare şi curăţenie; lăcomia, prin cumpătare; mânia, prin răbdare; lenea, prin bărbăţie creştinească, asemenea să biruiesc şi celelalte păcate şi patimi ce izvorăsc din acestea. Şi-mi dă virtuţile creştineşti: credinţa, nădejdea şi dragostea. Dumnezeul meu, fă-mă înţelept întru lucrările mele, curajos în primejdii, răbdător în nenorociri şi smerit în propăşire. Nu mă lăsa să uit vreodată a fi cu luare aminte la rugăciuni şi în biserică, cumpătat la masă, repede la îndeplinirea datoriilor şi statornic în hotărâri. Doamne, insuflă-mi grija să am totdeauna conştiinţa dreaptă, înfăţişare cuviincioasă, vorbire folositoare şi purtare în bună rânduială. Dă-mi harul Tău, ca să mă deprind a-mi stăpâni totdeauna patimile, a mă învrednici de darurile tale, a păzi legea Ta şi a dobândi mântuirea. Dumnezeul meu, fă să cunosc cât de mici sunt bunătăţile pământeşti şi cât de mari sunt cele cereşti, cât de scurt este timpul acestei vieţi şi cât de nemărginită este veşnicia. Ajută-mi să fiu întotdeauna gata de moarte şi să mă cutremur de judecata Ta, să scap de chinurile veşnice şi să dobândesc raiul prin Isus Cristos, Domnul nostru. Amin!”
În încheiere, pr. Radu Valer Rus a mulţumit din nou tuturor pentru prezenţă şi rugăciune, i-a mulţumit lui Dumnezeu pentru „bucuria de a fi încă o dată împreună”, a prezentat colecta comună, ca „o dovadă a iubirii, a comuniunii şi a credinţei care se manifestă prin fapte” şi a rostit o binecuvântare: „Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toţi şi să ne sporească Duhul credinţei, să ne ţină în unitate şi bucurie fraternă!” Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor continuă la Oradea pe parcursul întregii săptămâni, creştinii fiind aşteptaţi să se roage împreună sâmbătă, 25 ianuarie 2025, la biserica reformată Oradea-Ioşia, str. Gheorghe Pop de Băseşti nr.5, la ora 18.00. (Laura Ologu pentru EGCO.ro)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 401, Ultimul acces: 2026-11-10 14:27:48