O istorie politică a închisorii Aiud, lansată la Iaşi[2025-01-20]de Sorin IoniţeVolumul „Reeducare şi represiune în comunism. O istorie politică a închisorii Aiud”, semnat de istoricul Dragoş Ursu, a fost lansat săptămâna trecută la Muzeul Mitropolitan din Iaşi. Panelul de discuţii a reunit în jurul autorului specialişti din domenii interdisciplinare, oferind o perspectivă complexă, ce îmbină analiza istorică, reflecţia teologică şi interpretarea criticii literare asupra subiectului, notează Doxologia. Alexandru D. Aioanei, de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iaşi, a vorbit apreciativ despre demersul autorului. „Autorul îşi încadrează tema şi subiectele, iar cel mai important pentru cititor este că lucrarea încearcă să evidenţieze capcanele unui astfel de demers. Volumul se bazează pe un efort documentar exhaustiv, realizat în foarte multe arhive: arhivele centrale, ale Securităţii, ale direcţiei penitenciarului, ale penitenciarului Aiud, resurse memorialistice şi diverse volume, iar din acest punct de vedere este un volum exemplar”, a spus Alexandru D. Aioanei. Autorul a propus o grilă de lectură în care să privim omul dincolo de învelişul ideologic al Securităţii de atunci. În acest context s-a făcut referire la Sfântul Dumitru Stăniloae care a fost închis la Aiud. Să privim omul dincolo de învelişul ideologic al Securităţii „Aşa cum am perceput ansamblul surselor, legat de poziţia Părintelui Dumitru Stăniloae, aceasta este grila mea de lectură pe care v-o propun şi asupra căreia vă invit să reflectaţi. El nu avea de ce să intre în jocul politic dintre regim şi legionari. Nu fusese niciodată legionar, era condamnat pe nedrept. Deşi regimul îl considera un oponent, ceea ce a făcut este valid teologic. În aceeaşi grilă, un an mai târziu, Bartolomeu Anania încearcă să lămurească pe un deţinut, Ilie Niculescu, despre diferenţierea dintre a fi binecredincios şi rău credincios”, a explicat Dragoş Ursu. „Aceasta este provocarea cărţii şi una dintre grilele de lectură: faptul că trebuie să privim omul dincolo de învelişul ideologic al Securităţii, al represiunii şi al secolului XX, un secol blestemat în care omul este definit ideologic, iar esenţa umană este adesea pierdută”, a mai spus autorul. În volum, Dragoş Ursu analizează activitatea ofiţerilor şi gardienilor responsabili de reeducare (cadrul instituţional, resursele umane, strategiile şi instrumentele operative, munca informatorilor), descrie viaţa cotidiană a celor închişi (condiţiile de detenţie, dezbaterile culturale, proiecţiile politice ori căutările spirituale) şi prezintă rezultatele acestui fenomen unic, atât din perspectiva torţionarilor, cât şi din punctul de vedere al deţinuţilor care au refuzat reeducarea sau au avut o atitudine rezervată până la sfârşitul detenţiei. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 336, Ultimul acces: 2026-11-10 14:36:16
|
Timp total: 0.04s...
[]:1