Comemorarea PS Florentin la mănăstirea Maicii Domnului din Cluj[2025-01-11]foto: EparhiaClujGherla.roMomente de rugăciune, comuniune şi speranţă vineri, 10 ianuarie 2025, la Sanctuarul mănăstirii Maicii Domnului, din Cluj, într-un An al Speranţei, al patrulea de la mutarea la cer a Preasfinţiei Sale Florentin, Episcop de Cluj-Gherla între 2002 şi 2021. Slujba Parastasului pentru odihna fiului lui Dumnezeu Episcop Florentin a fost celebrată de Preasfinţia Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, împreună cu Preasfinţia Sa Ioan, Episcopul de Lugoj; Preasfinţia Sa Cristian, Episcop auxiliar de Alba Iulia şi Făgăraş; pr. Vasile Tofană SJ, Vicar general; pr. Cristian David, rector al Sanctuarului; pr. Marius Furtună, rector al Seminarului Teologic eparhial; pr. Olivo Bosa SJ şi alţi preoţi ai Eparhiei de Cluj-Gherla. Studenţii Seminarului Teologic eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul” şi-au unit glasurile cu cele ale Ierarhilor şi preoţilor, în capela surorilor Congregaţiei Maicii Domnului devenită, în această seară, neîncăpătoare. Toţi cei prezenţi – fizic şi în comuniune spirituală prin transmisia online – s-au unit din nou în jurul Preasfinţitului Florentin, de data aceasta prezenţa sa fiind una spirituală, prin comuniunea creată şi prin amintirile tuturor, o prezenţă de pace şi lumină, ca o încredinţare a iubirii şi prezenţei milostive a lui Dumnezeu în fiecare viaţă de pe acest pământ şi în fiecare moarte – ca trecere spre Viaţă. Împreună cu surorile CMD şi cu Maica Teodorina, superioara generală CMD, cu sora Letiţia CMD, sora Preasfinţitului Florentin, au luat parte la momentul de comemorare surori baziliene, cu Maica Andreea, superioara provincială OSBM, alte persoane consacrate şi numeroşi credincioşi laici. Fiecare dintre cei trei Ierarhi a adresat câteva cuvinte despre Preasfinţitul Florentin aşa cum l-au cunoscut, cuvinte de credinţă şi speranţă despre planul de iubire al lui Dumnezeu. Preasfinţia Sa Ioan Călin Bot a fost mulţi ani preot al Eparhiei de Cluj-Gherla şi, ca rector al Seminarului Teologic „Sf. Ioan Evanghelistul”, în calitate de consilier eparhial şi apoi de Vicar general, a fost alături de Preasfinţia Sa Florentin. El a mărturisit că recent, a vizitat cripta de la demisolul Catedralei „Martirilor şi Mărturisitorilor sec. al XX-lea” din Piaţa Cipariu, unde îşi aşteaptă învierea atât Preasfinţia Sa Florentin, cât şi predecesorul său, Arhiepiscopul mărturisitor George Guţiu. Preasfinţia Sa Ioan a rostit un cuvânt de recunoştinţă şi mulţumire „pentru amândoi, pentru mărturia vieţilor lor şi pentru cele ce le-am învăţat de la dânşii”. „Pentru a ajunge în lumină şi în pace, unul a trebuit să traverseze un tunel al întunericului persecuţiei – Înaltpreasfinţitul George – pentru mulţi ani, să ajungă la capătul lui şi la lumină şi la pace şi în iubirea lui Dumnezeu. Iar celuilalt – Preasfinţitului Florentin – i-a plăcut să urce pe munte ca să ajungă în lumină şi în pace”. A mărturisit că îl leagă foarte multe amintiri de Preasfinţitul Florentin şi a povestit două dintre ele, cu înţelesul lor şi modul în care l-a edificat spiritual prezenţa lui în viaţa sa. Preasfinţia Sa Cristian, mulţumind Preasfinţitului Claudiu pentru invitaţia adresată, a spus că se află în mijlocul celor de faţă „în numele şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Cardinal Lucian, pentru a aduce comuniunea de rugăciune din partea Arhieparhiei noastre de Alba Iulia şi Făgăraş în acest moment de aducere aminte a Preasfinţitului Florentin”. A continuat, reamintind: „Suntem la început de An Jubiliar, cu toţii pelerini ai speranţei, acea speranţă care nu ne dezamăgeşte… şi mereu suntem îndemnaţi de cuvântul sfânt să ne punem încrederea în ceea ce nu ne dezamăgeşte şi nu în lucrurile trecătoare”. La rândul său, a împărtăşit o amintire despre Preasfinţitul Florentin dintr-un moment în care se aflau împreună la Colegiul „Pio Romeno” al studenţilor greco-catolici români de la Roma. Din fiecare amintire evocată, Ierarhii au desprins şi câte o învăţătură despre iubire, slujire, încredinţare în mâna lui Dumnezeu – aşa cum o făcea şi Preasfinţitul Florentin. A luat cuvântul în continuare Preasfinţia Sa Claudiu, mulţumind Episcopilor oaspeţi pentru prezenţă, mulţumind şi tuturor celor de faţă, fiindcă „ne simţim ca într-o familie, văzând şi mărturiile pe care le-au dat confraţii Episcopi” şi mărturiile pe care le-a auzit sau ar fi putut să le audă şi de la ceilalţi, despre „bogăţia pe care Dumnezeu le-a dat-o prin Preasfinţitul Florentin”. A continuat: „A avut în grijă Episcopia de Cluj-Gherla pentru foarte mulţi ani. A avut binecuvântarea de a primi consacrarea episcopală din mâinile Sfântului Părinte Ioan Paul al II-lea. Şi, ca oricare om, a avut părţile lui de bucurie, de fericire, de împlinire, dar şi părţile lui de suferinţă, pe care foarte probabil nu le ştim. Aşa este viaţa noastră. Vedem o parte din om şi există o altă parte pe care nu o vedem şi pe care o duce numai el”. A mărturisit că a descoperit „destul de multe, după plecarea lui la Domnul, prin cei apropiaţi lui” şi a descoperit şi o parte de suferinţă, dar, a spus: „este normal, că doar noi mergem pe urmele lui Cristos”. A amintit ceea ce a apreciat la Preasfinţitul Florentin în felul său de a fi, în modul în care ştia să îmbine formarea sa de „teolog erudit, foarte apreciat” şi, în acelaşi timp, să aibă „partea aceasta de copil, cu momente în care se juca cu copiii, dansa cu ei, avea glume tot timpul pregătite”. „Mi-a plăcut felul în care a îmbinat lucrurile, aceasta este o manieră sănătoasă de a trăi viaţa de credinţă: nu cu habotnicie, ci ştiind să trăieşti cu Domnul, să suferi, să studiezi… dar şi să râzi… Şi aceasta este o mărturie pe care a lăsat-o în sufletele celor prezenţi”. A încheiat amintind vremelnicia vieţii de aici, dar şi speranţa, bucuria credinţei. „Cred că merită să îi mulţumim lui Dumnezeu pentru darul pe care l-a făcut Bisericii. Să nu ne supărăm că Domnul ne-a lăsat o perioadă un dar şi ni l-a luat. Totul este darul lui Dumnezeu şi Preasfinţitul Florentin pentru Biserică a fost darul lui Dumnezeu”. Însă pentru el şi pentru fiecare om, Domnul a venit pe pământ „să ne deschidă o cale înspre bucurie, înspre fericire… Aşa se termină şi Liturghia: ultima rugăciune pe care preotul o spune vorbeşte despre «plinirea rugăciunii»… Domnul vrea doar bucuria noastră şi pentru aceasta a venit pe pământ şi ne-a deschis calea. Aşadar, să îi mulţumim Domnului pentru darul pe care Preasfinţitul Florentin l-a reprezentat pentru noi. Să nu uităm să îi mulţumim Domnului şi pentru darurile pe care le avem în jurul nostru”. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 342, Ultimul acces: 2026-11-10 09:31:33
|
Timp total: 0.31s...
[]:1