Mitropolitul Andrei i-a oferit Crucea Arhiepiscopală preotului care a ctitorit Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Cluj[2025-01-08]de Alexandru BobocMitropolitul Andrei al Clujului, Maramureşului şi Sălajului a oficiat marţi Sfânta Liturghie cu ocazia hramului la Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din cartierul clujean Mărăşti. Cu acest prilej, Înaltpreasfinţia Sa i-a oferit Crucea Arhiepiscopală preotului Mihai Colţ, ctitorul lăcaşului de cult. Preotul a fost paroh al comunităţii din Cluj-Napoca timp de 40 de ani, din 1980 până în 2020, perioadă în care a construit biserica. Lăcaşul de cult a fost sfinţit de Mitropolitul Bartolomeu Anania în anul 2005. Alături de Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, au slujit clerici de la Centrul Eparhial, de la Facultatea de Teologie din Cluj şi de la Colegiul Ortodox „Mitropolitul Nicolae Colan”. Sf. Ioan Botezătorul În predica rostită la Sfânta Liturghie, ierarhul a evidenţia virtuţile, învăţătura şi verticalitatea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, subliniind importanţa lor în zilele noastre. „Ar fi foarte greu să rezumăm toate virtuţile pe care le-a avut Sfântul Ioan Botezătorul, de aceea ne vom opri la una: verticalitatea”, a spus ierarhul. „Ştim că Sfântul Ioan Botezătorul a trăit în pustiul Iordanului până să iasă la propovăduire. Când a început să binevestească, popoarele se adunau la el şi cuvântul lui era unul vertical, adică nu căuta la faţa omului, spunea adevărul cu orice risc”. „Cel mai mare om născut din femeie era vertical în atitudine pentru că nu căuta la faţa omului. Ce se întâmplă astăzi se petrecea şi atunci, noi ne sfiim de faţa omului. Ioan Botezătorul nu s-a sfiit nici de faţa lui Irod, cu preţul vieţii”, a subliniat Mitropolitul Andrei. Scurt istoric Parohia „Sfântul Proroc Ioan Botezătorul” a fost înfiinţată în anul 1937. Neavând biserică, la început a funcţionat în incinta Şcolii „Ion Agârbiceanu”, apoi în casa unei familii. În anul 1940, prin Dictatul de la Viena a fost sistată activitatea preotului paroh Virgil Lupaş, care a fost transferat la Cojocna. Parohia şi-a reînceput activitatea în anul 1945 în clădirea şcolii de pe strada Fabricii, nr. 68, unde a fost amenajată o capelă în care s-au oficiat slujbele până în 1957, când, prin grija preotului Ioan Cordoş, a fost cumpărat un imobil pe strada Cărămidarilor, actualmente Fabricii de Zahăr. După 20 de ani, capela de pe strada Fabricii a fost mutată în casa din Piaţa Mărăşti. Pe locul căreia a fost construită actuala biserică în timpul preotului Mihai Colţ. În anul 1983, în timpul unei vizite a lui Nicolae Ceauşescu la Cluj-Napoca, biserica a fost acoperită cu drapele, nefiind observată, astfel a scăpat de pericolul demolării. Lăcaşul a fost sfinţit în anul 2005 de Mitropolitul Bartolomeu Anania. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 326, Ultimul acces: 2026-11-10 08:48:49
|
Timp total: 0.04s...
[]:1