Liturghie arhierească la Dobreşti. Lucrările de pictură avansează la mănăstirea ctitorită de Patriarhul Daniel - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

 
eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Liturghie arhierească la Dobreşti. Lucrările de pictură avansează la mănăstirea ctitorită de Patriarhul Daniel

[2024-12-27]
de Diandra David

Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop – vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, a oficiat vineri, Sfânta Liturghie, în Biserica de lemn „Sf. Cuvioasa Parascheva”. Monumentul istoric se află în apropierea Mănăstirii Dobreşti, care este ctitorie a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
După slujbă, credincioşii au fost invitaţi să vadă cele mai noi fresce din interiorul mănăstirii.
Cu acest prilej, părintele Protosinghel Matei Buliga, stareţul sfântului aşezământ, I-a dat slavă lui Dumnezeu pentru toate binefacerile şi lucrările desfăşurate de-a lungul anilor în incinta mănăstirii cu hramurile „Sfânta Cuvioasă Paraschiva”, „Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul” şi „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare”.
De asemenea, le-a mulţumit Episcopului – vicar, părintelui Protopop Ionuţ Furdean şi tuturor credincioşilor prezenţi.
„Este o tradiţie de câţiva ani, ca, în a treia zi de Crăciun, Preasfinţitul Părinte Paisie să slujească Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, împreună cu soborul de preoţi, la Mănăstirea Dobreşti”, a transmis pr. Protosinghel Matei Buliga.
Dintre oficialităţile prezente s-au numărat: Călin Dobra, primarul municipiului Lugoj, Carebia Petru, primarul comunei Coştei, şi senatorul Dorel Covaci.
Foto credit: pr. Protosinghel Matei Buliga
Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva” a fost construită în 1832 şi se află în Dobreşti, satul natal al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în imediata apropiere a mănăstirii din localitate.
Construit din bârne cioplite din lemn de stejar, cu pereţi interiori zugrăviţi, aşezământul este tencuit la exterior cu lipituri de pământ. În interiorul lăcaşului de cult se oficiază cu regularitate slujbe religioase.
Ultimele fresce
Lucrările din interiorul Mănăstirii Dobreşti se află în plin proces de desfăşurare, frescele apropiindu-se de final. În prezent, se pictează pridvorul închis şi peretele de vest al bisericii.
„La acest moment, se realizează tabloul votiv şi chipurile celor doi ierarhi: al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi al Înaltpresfinţitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului”.
„O particularitate reprezintă pictura de sub balconul cafasului, unde urmează să fie înfăţişaţi câţiva sfinţi canonizaţi în anul 2024”, a declarat stareţul mănăstirii.
Această iniţiativă este cu atât mai potrivită, cu cât 2025 a fost proclamat de Cancelaria Sfântului Sinod ca An comemorativ al duhovnicilor şi mărturisitorilor ortodocşi români din secolul al XX-lea.
Iconografii vor continua cu pridvoul deschis, care cuprinde pictura cupolei, a plafonului şi a pereţilor laterali.
Foto credit: Diandra David
Particularităţi ale picturii
Pe o suprafaţă de aproximativ 1500 m2, pictura murală este realizată în tehnica frescă, sub îndrumarea pr. Protosinghel Teofan Straton, doctor în arte vizuale, membru al Uniunii Artiştilor Plastici, titular al atestatului de pictură religioasă acordat de Patriarhia Română.
Potrivit coordonatorului şi şefului de lucrare, frescele aduc aminte de perioada de apogeu a artei bizantine, când şcoala de pictură macedoneană s-a dezvoltat în imperiu, începând cu secolele XIV şi XV.
„Pictura se doreşte o combinaţie între principiile picturale şi de creaţie ale şcolii macedonene de secol 14, şi principiile de paginare a scenelor de dimensiuni foarte mici şi tehnica de execuţie, caracteristice pentru bisericile medievale din nordul Moldovei”, a transmis pr. Protosinghel Teofan Straton.
Foto credit: Marius Mircia / Ziarul Lumina
Conform declaraţiilor şefului de lucrare, un element aparte îl constituie detaliile portretelor personajelor. Acestea sunt înfăţişate în tonuri deschise; aplicându-se în zona de lumină tonuri reci, iar în cea de umbră tonalităţi calde.
Cu atitudini dinamice, personajele poartă veşminte care creează falduri complicate şi elaborate, mişcându-se într-un decor reprezentat într-un mod stilizat.
„Am căutat să păstrez la Mănăstirea Dobreşti o parte din principiile acestei şcoli: reprezentarea compoziţiilor picturale în culori strălucitoare, dar bine armonizate”, a adăugat coordonatorul proiectului.
O notă distinctivă de albastru
Cei mai mulţi pelerini care au vizitat Mănăstirea Dobreşti au admirat picturile de pe fondul albastru, caracteristic bisericilor medievale din nordul Moldovei.
„Fondul albastru este aplicat peste un strat de culoare neagră. Datorită acestui procedeu, culoarea albastră îşi schimbă tonalitatea, în funcţie de cantitatea de lumină existentă în interiorul bisericii. Astfel, lumina este absorbită într-un mod diferit, făcând ca albastrul să-şi schimbe mereu nuanţa”, a conchis pr. Protosinghel Teofan Straton.
Foto credit: Marius Mircia / Ziarul Lumina
Donează
Cont: BCR: RO07 RNCB 0252 1596 5103 0001

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 301, Ultimul acces: 2026-11-12 19:44:17