Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor explică Fuga în Egipt: Iisus a evitat pericolele pentru că S-a smerit - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

 
eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor explică Fuga în Egipt: Iisus a evitat pericolele pentru că S-a smerit

[2024-12-25]
de Ştefana Totorcea

Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, explică în Pastorala de Crăciun contextul istoric al Naşterii Domnului şi referinţele veterotestamentare aferente acestui episod din istoria mântuirii. Ierarhul se referă la Fuga în Egipt şi Uciderea celor 14.000 de prunci.
„Faptul că Iisus a evitat pericolele nu înseamnă că S-a declarat înfrânt, ci S-a smerit pe Sine şi Şi-a acceptat umilinţa pentru ceasul pe care Tatăl I-l rânduise, în care Trupul urma să I se frângă, iar Sângele să I se verse pentru iertarea păcatelor omenirii”, afirmă Înaltpreasfinţia Sa.
Fuga în Egipt
Cu referire la versetul: Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi fugi în Egipt şi stai acolo până ce-ţi voi spune, fiindcă Irod are să caute Pruncul ca să-L ucidă (Matei 2, 13), părintele arhiepiscop subliniază două aspecte: în primul rând, „îngerul nu o numeşte pe Fecioara Maria femeia lui Iosif, ci mama lui Iisus, Iosif fiind doar protectorul ei”; şi, în al doilea rând, „îngerul nu-i spune să plece, ci să fugă, ceea ce arată că pericolul era iminent”.
În continuare, Înaltpreasfinţia Sa explică motivele practice, dar şi duhovniceşti ale alegerii Egiptului ca loc de refugiu pentru Pruncul Sfânt.
În nordul Egiptului „existau multe aşezări evreieşti, unde călătorii sau pribegii de origine evreiască puteau găsi loc de găzduire”.
În plus, „Egiptul, asemenea Babilonului, era o ţară rău famată, copleşită de multitudinea nelegiuirilor. Şi, pentru că magii au dus mesajul Naşterii lui Hristos în Babilon, în Egipt s-a dus El Însuşi, voind astfel să le îndrepte pe amândouă”.
„Era Egiptul robiei lui Israel, asupra căruia Dumnezeu a trimis mai multe calamităţi pentru a elibera poporul Său”, aminteşte Arhiepiscopul Calinic al Sucevei şi Rădăuţilor.
Uciderea pruncilor
„Jertfa copiilor este un fel de mărturie pentru Naşterea Celui Care avea să mântuiască lumea. Ceea ce a făcut faraon copiilor evreilor în Egipt a făcut Irod copiilor din Betleem”, subliniază Înaltpreasfinţia Sa.
„Numărul de 14.000 de prunci ales de Părinţii Bisericii este o trimitere la suma tuturor crimelor comise de Irod, despre care Iosif Flavius spune că săvârşea zilnic cel puţin o crimă.”
„Numărul, cu valoare simbolică, vrea să arate că Irod, în cruzimea lui, ar fi ordonat uciderea tuturor pruncilor care ar fi existat la acea vreme”, afirmă părintele arhiepiscop.
„Betleemul a devenit o cetate care nu accepta nicio consolare pentru pruncii ucişi (Matei 2, 19), cei dintâi martiri ai lui Hristos, asemenea Rahelei, soţia lui Iacov, pentru fiii lui Israel duşi în robie. Diferenţa constă însă în faptul că fiii lui Israel deportaţi în Babilon au avut şansa întoarcerii”, subliniază ierarhul, „pe când pruncii ucişi în Betleem nu se vor mai întoarce niciodată”.
Veşnicia S-a născut la sat
După întoarcerea din exil, Dreptul Iosif şi Maica Domnului se stabilesc, împreună cu Pruncul Sfânt, la Nazaret, unde Maica Domnului primise şi Buna Vestire.
„Nazaretul era un orăşel dispreţuit de iudei, întrucât avea o populaţie formată din diferite naţionalităţi şi credinţe. De aici şi întrebarea lui Natanael: Din Nazaret poate fi ceva bun? (Ioan 1, 46)”, precizează Înaltpreasfinţia Sa.
„De ce nu? În orice cătun se pot naşte genii. Ca Om, Fiul lui Dumnezeu, îi spune Sfântul Apostol Pavel lui Timotei (1 Timotei 3, 16), S-a născut, S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri în două cătune: în Betleemul Iudeei, respectiv în Nazaretul Galileei! Mai mult nici că se putea!”
„De aici şi constatarea lui Lucian Blaga: Veşnicia s-a născut la sat. Da, într-adevăr, de la sat porneşte omenia, hărnicia şi frumosul!” subliniază Arhiepiscopul Sucevei şi Răduţilor.
În încheiere, Înaltpreasfinţisa Sa le mulţumeşte tuturor celor care au sprijinit şi continuă să sprijine proiectele din Arhiepiscopie, precum şi pictarea Catedralei Naţionale.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 306, Ultimul acces: 2026-11-12 23:53:23