PS Macarie i-a pomenit pe ctitorii români ai Mănăstirii Dochiariu: Lumea are nevoie de viaţă monahală reală[2024-12-23]de Ştefana TotorceaPreasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul Europei de Nord, a slujit la hramul istoric al Mănăstirii Dochiariu din Sf. Munte Athos, care şi-a serbat joia trecută hramul istoric conform calendarului nerevizuit: Sf. Ier. Nicolae este primul ocrotitor al acestei comunităţi monastice. Ierarhul român a oficiat Privegherea de toată noaptea şi, în zori, Sfânta Liturghie şi Pomenirea ctitorilor: Alexandru Lăpuşneanu, Voievodul Moldovei, şi soţia sa, Doamna Ruxandra, care în secolul al XVI-lea au rectitorit lavra athonită împreună cu familia lor. Cu acest prilej, Preasfinţia Sa a dăruit un set de engolpioane pentru Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Grabnic Ascultătoarea”, cel mai preţios odor al chinoviei, iar Arhimandritului Amfilohie, stareţul obştii, i-a conferit Ordinul eparhial „Crucea Nordului”. PS Macarie i-a acordat Ordinul eparhial „Crucea Nordului” Arhimandritului Amfilohie, stareţul mănăstirii athonite Dochiariu joi, 19 decembrie 2024. Foto: Episcopia Europei de Nord Ierarhul român a oficiat un Trisaghion la mormântul fostului stareţ, Arhim. Grigorie, de care a fost foarte apropiat sufleteşte, şi a participat la o sinaxă cu obştea dochiarită, unde a vorbit despre „rolul monahilor într-o lume «re-vrăjită» digital”. Paradoxul monahismului: departe de lume, dar pentru lume „În tradiţia răsăriteană monahismul a fost şi este caracterizat de un aparent paradox: părăseşte lumea şi se leapădă de orice este lumesc, dar rămâne, totodată, reperul esenţial pentru creştinii din lume”, a spus Preasfinţitul Părinte Macarie. „Astfel, monahismul nu înseamnă doar retragere sau claustrare, cum deseori a fost perceput în Apus, ci mult mai mult decât atât. Înseamnă experienţă a nevoinţei radicale, integrale, pentru o participare cât mai plenară la lucrarea harului dumnezeiesc.” „De altfel, ştim că, în istoria Bizanţului şi a lumii post-bizantine, a existat întotdeauna o legătură strânsă între mănăstire şi popor”, a continuat părintele episcop. „Retragerea lui din lume, lepădarea duhului lumesc şi a tuturor celor lumeşti se face pentru o mai puternică şi substanţială comuniune, curăţită de elementul său lumesc, trupesc, cu întregul Adam, cu omul ca atare.” Despre monahismul românesc şi comunismul ateu PS Macarie a participat la o sinaxă cu obştea mănăstirii athonite Dochiariu joi, 19 decembrie 2024. Foto: Episcopia Europei de Nord „Pentru noi, aici, în Răsărit, tradiţia este vie, tradiţia este experienţă câştigată şi împărtăşită. Iar Muntele Athos este centrul vieţuirii monahale din spaţiul ortodox, prin tradiţie şi prin organizare”, a adăugat Episcopul român al Europei de Nord. „Prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, în Sfântul Munte Athos întotdeauna s-a păstrat această continuitate patristică.” „Mai greu a fost pentru ţara mea, unde comunismul a căutat să taie tocmai acest fir, prin desfiinţarea mănăstirilor şi alungarea monahilor din obşti. Am avut însă bătrâni duhovniceşti care, într-un fel sau altul, au ajutat la reînnodarea firului, mai cu seamă după 1989”, a precizat ierarhul. Zidul digital ne desparte de Dumnezeu Preasfinţia Sa a avertizat cu privire la pericolul actual care ameninţă monahismul şi trăirea spirituală în general: „Între om şi Dumnezeu s-a ridicat un nou zid, s-a aşternut un nou văl: zidul digital”, a spus Preasfinţia Sa. „Lumea întreagă se află cuprinsă în această tehnologie digitală omniprezentă, ubicuă, intruzivă şi foarte-foarte acaparantă. Este o tehnologie care, după cum o arată deja atât de mulţi cercetători, remodelează experienţa umană în chip fundamental”. „Acest zid digital nu are legătură doar cu modul în care comunicăm, ci şi cu o aşteptare indusă deliberat ca tehnologia să rezolve problemele omenirii. Tehnologia devine, prin aceste aşteptări induse, noua magie”, a avertizat Episcopul Macarie. De viaţa monahală reală are nevoie lumea PS Macarie a vorbit joi, 19 decembrie 2024, la Mănăstirea Dochiariu, despre noile tehnologii şi viaţa monahală. Foto: Episcopia Europei de Nord „Utilizarea telefonului inteligent de către un monah trebuie, sub acest aspect, să fie drămuită foarte exigent şi atent. Pentru că, prin telefonul inteligent, nu este vorba doar de nişte conţinuturi potenţial dăunătoare la care monahul se poate expune, sau de timpul risipit, ci de un mod de a fi, de a gândi, de o conexiune care se stabileşte”, a afirmat Preasfinţia Sa. „Mănăstirea, aşadar, trebuie să rămână un spaţiu privilegiat al interactiunii faţă-către-faţă, al experienţei umane directe, un spaţiu al întâlnirii şi al vieţuirii organice, al implicării personale şi obşteşti. Mănăstirea trebuie să rămână ca o oază într-un deşert digital în care simulacrul şi depersonalizarea afectează profund însăşi condiţia umană.” „De viaţa monahală reală are nevoie lumea! Mai mult decât clipuri şi întâlniri prin apeluri video, mai mult decât de „conţinut digital” cu tematică monahală, lumea are nevoie de monahi reali, care să săvârşească nevoinţă reală în mănăstiri reale”, a încheiat Părintele Episcop Macarie. Voievodul Alexandru Lăpuşneanu (1555-1574), soţia sa, Ruxandra, şi fiul lor, Bogdan al IV-lea (1568-1572), au oferit numeroase danii în Sf. Munte Athos (inclusiv Mănăstirilor Dionisiou şi Karakalu), precum şi în Ţara Sfântă (Mănăstirea Sf. Sava din Pustia Iudeii), relatează Agenţia de ştiri Romfea, care a scris despre popasul ierarhului român în lavra athonită. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 421, Ultimul acces: 2026-11-13 03:48:00
|
Timp total: 0.05s...
[]:1