Mitropolitul Olteniei în Pastorala de Crăciun: Hristos vesteşte că Tatăl Său este Tatăl nostru[2024-12-18]de Sorin IoniţeMitropolitul Irineu al Olteniei scrie în Pastorala de Crăciun 2024 că bucuria Naşterii Domnului nu este ca fericirea trecătoare a lumii acesteia, nu se referă la veselia pământească, ci la o bucurie „mare”, cerească. „Dumnezeu S-a făcut mic pentru ca noi să devenim «mari», copii ai Tatălui ceresc. Prin urmare, astăzi, noi, fiinţe umane limitate şi neputincioase, îmbrăţişăm certitudinea unei speranţe nemaiauzite, aceea de a fi născuţi pentru cer. Da, Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om ca să ne vestească că Tatăl Său este Tatăl nostru”, arată IPS Irineu. „El a ales să Se nască din Preacurata Fecioară Maria şi să Se facă Prunc fragil, ca să ne descopere iubirea Tatălui. Astfel, Unicul-Născut al Tatălui ne dă «puterea de a deveni fii ai lui Dumnezeu» (Ioan 1:12), cum ne spune Sfântul Ioan Evanghelistul. Iată bucuria care copleşeşte sufletele şi mângâie inimile noastre, reînnoieşte încrederea şi dăruieşte pacea: este bucuria Duhului Sfânt, bucuria că suntem fii iubiţi ai Tatălui ceresc în Mântuitorul nostru Iisus Hristos”. O altă temă abordată în pastorală este pacea. „Slava lui Dumnezeu, cântată de îngeri, coboară la Crăciun din înaltul cerurilor, fiind negreşit în relaţie cu pacea de pe pământ dintre oameni. Această armonie cerească ne atenţionează că acolo unde nu se preamăreşte Dumnezeu, unde El este uitat sau chiar negat, nu există nici semne de pace”, explică Părintele Mitropolit. „După cum cunoaştem, în jurul nostru sunt atâtea provocări care atentează la pacea lumii. De fapt, orice tăgăduire a lui Dumnezeu duce la stingerea demnităţii divine a omului. Dacă omul nu mai este considerat imaginea lui Dumnezeu, dacă nu mai dăm cinste fiecărui om, fie slab, fie străin, fie sărac sau altfel, atunci de bună seamă că nu mai suntem toţi fraţi şi surori, fii ai unicului Tată, aşa cum Îl invocăm în rugăciunea Tatăl nostru”. În final, IPS Irineu reaminteşte că „Mântuitorul Hristos este pacea noastră, a celor de departe şi a celor de aproape” (Efeseni 2:14-17). „El ne-a adus de la Tatăl bunătate şi iubire, ca să putem să ne iubim, să ne rugăm şi să ne înnoim viaţa. Să ascultăm sfatul Bisericii: să mergem la El şi să lucrăm binele, ca să-L vedem faţă către faţă. El este Cel Care S-a făcut sărac pentru noi şi a ales să Se culce în ieslea din Betleem, ca pe noi să ne îmbogăţească. Şi dacă păstorii la Naşterea Lui s-au grăbit să-L vadă culcat în iesle, trebuie ca şi noi să alergăm la El ca să primim de la El pace şi mare bucurie”. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 295, Ultimul acces: 2026-11-12 20:02:56
|
Timp total: 0.04s...
[]:1