© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Episcopul Ieronim prezintă Naşterea Mântuitorului Hristos ca „mărturie a iubirii infinite a lui Dumnezeu”[2024-12-19]de Alexandru BobocEpiscopul Ieronim al Daciei Felix prezintă în Pastorala de Crăciun întruparea şi Naşterea Domnului ca „mărturie a iubirii infinite a lui Dumnezeu pentru oameni”. „Întruparea Celei de a doua Persoane a Preasfintei Treimi şi prin ea, naşterea Mântuitorului Iisus Hristos, în Betleemul Iudeii, este mărturia iubirii infinite a lui Dumnezeu pentru oameni, căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică (Ioan 3, 16)”, subliniază ierarhul în scrisoarea pastorală. Conform cu învăţătura Bisericii, „actul Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos este o manifestare a voinţei divine în scopul biruirii păcatului, morţii, diavolului şi a restaurării vieţii veşnice a omului”. Preasfinţia Sa evidenţiază că la Praznicul Naşterii Domnului nu este sărbătorit un simplu moment istoric, ci însăşi intrarea lui Dumnezeu în istoria omenirii şi „intrarea Lui în viaţa fiecăruia dintre noi”. Hristos devine frate cu fiecare om Episcopul Daciei Felix afirmă că taina întrupării Mântuitorului Iisus Hristos rămâne un „mister strălucitor de bucurie”. „Creatorul se coboară în creatură, rămânând Dumnezeu şi devenind om, fără a altera firea Sa divină sau firea umană pe care a asumat-o în totalitatea acesteia. Bucuria acestui Praznic luminos izvorăşte din faptul că Hristos ia asupra Sa firea umană, devenind frate cu fiecare om, împărtăşindu-ne deopotrivă limitele umanităţii şi darul mântuirii”. „Acesta este motivul pentru care Biserica învaţă că Naşterea Domnului constituie unirea reală şi personală dintre divinitate şi umanitate, prin acest act Fiul lui Dumnezeu luând asupra Sa natura umană pentru a o vindeca şi a o restaura”. În contextul căderii protopărinţilor Adam şi Eva şi a intrării păcatului în lume, Naşterea Domnului „reprezintă începutul procesului de vindecare şi restaurare a omului, prin moartea şi Învierea Sa, Hristos biruind moartea şi dăruind tuturor celor credincioşi viaţa veşnică. Vindecările pe care Mântuitorul le săvârşeşte şi despre care Evangheliile ne dau mărturie sunt semne ale Împărăţiei lui Dumnezeu, în care boala şi suferinţa nu vor mai exista”. Iubirea manifestată prin Naşterea Domnului „Sfinţii Părinţi ai Bisericii pun un accent deosebit pe iubirea lui Dumnezeu, care se manifestă prin Naşterea Fiului Său. Întruparea devine, astfel, expresie a iubirii divine ce transcende distanţa infinită dintre Creator şi creaţie. Prin Naşterea Mântuitorului, Dumnezeu nu doar că se apropie de om, ci devine om, arătând că omul este demn de iubire şi mântuire, de vindecare şi viaţă veşnică”. „Praznicul Naşterii Mântuitorului constituie şi un valoros îndemn la pocăinţă şi viaţă curată. În faţa mândriei omeneşti, Hristos se naşte în iesle, într-o formă umilă, arătând că adevărata măreţie stă în smerenie. Această smerenie a lui Dumnezeu este răspunsul divin la mândria care a dus la căderea primilor oameni. Naşterea lui Hristos, în Betleem, ne cheamă să ne „naştem” şi noi duhovniceşte, adică să ne îndreptăm prin pocăinţă şi să ne ridicăm sufletele la comuniunea cu Dumnezeu. În încheierea scrisorii pastorale, Episcopul Ieronim al Daciei Felix le doreşte credincioşilor ca Naşterea Domnului să le „umple sufletul de bucurie şi credinţă” „Să trăiţi aceste zile de sărbătoare în prezenţa Pruncului Hristos, Cel ce a biruit moartea, şi să păstraţi în inimă pacea şi iubirea care vin din comuniunea cu El”. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 265, Ultimul acces: 2026-11-13 03:55:49
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
