În urmă cu 216 ani se năştea Sfântul Andrei Şaguna, reorganizator al Mitropoliei Ardealului

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

În urmă cu 216 ani se năştea Sfântul Andrei Şaguna, reorganizator al Mitropoliei Ardealului

[2024-12-20]

de Diandra David

Sfântul Mitropolit Andrei Şaguna se înscrie în conştiinţa românilor drept o personalitate complexă, cu o contribuţie semnificativă în păstrarea identităţii etno-lingvistice şi confesionale a românilor din Transilvania. Cunoscut prin dimensiunea sa teologică, a scris şi tipărit numeroase manuale didactice, la sfârşitul păstoririi sale existând 760 de şcoli în Ahiepiscopia Sibiului.
Viaţa şi ascensiunea vocaţională
Mitropolitul Andrei Şaguna (din botez Atanasie) s-a născut în anul 1808, în localitatea Mişcolţ din Ungaria. Trăind în acest loc, a înţeles încă de la o vârstă fragedă contextul politic şi cultural al vremii.
A absolvit: studiile gimnaziale la Mişcolţ şi Pesta, Dreptul şi Filosofia la Universitatea din Pesta (1826 – 1829) şi Teologia la Seminarul ortodox din Vârşeţ (1829 – 1832).
Alegând calea monahismului, a fost tuns la mănăstirea sârbească Hopovo, sub numele de Andrei şi hirotonit ierodiacon în 1834.
Ascensiunea sa profesională şi vocaţională s-a concretizat în activitatea desfăşurată ca profesor la Seminarul Teologic din Carloviţ şi secretar al „Consistoriului arhidiecezan” de acolo, fiind hirotonit ieromonah în 1837.
În anii ce au urmat a devenit: protosinghel la mănăstirile Iazac şi Beşenovo, apoi arhimandrit şi egumen la mănăstirile Hopovo şi Covil.
Pasiunea pentru limba română a dovedit-o prin abilităţile de excelent profesor la secţia română a Seminarului Teologic din Vârşeţ.
După ce a fost numit „vicar general” al Episcopiei Ardealului, cu sediul la Sibiu, în 1848 a fost hirotonit la Carloviţ episcop. În 1864 a fost numit arhiepiscop şi mitropolit al noii Mitropolii a Ardealului, cu reşedinţa la Sibiu.
Misiunea diplomatică
Prima adunare populară de la Blaj a fost ţinută chiar în ziua hirotonirii lui Andrei Şaguna ca episcop, în Duminica Sfântului Apostol Toma. Scopul acestei întruniri avea menirea de a consolida temeliile programului revoluţiei românilor din Transilvania.
Firul narativ al istoriei se derulează de la întoarcerea ierarhului din Carloviţ, care prezidează la Blaj, Adunarea Naţională de pe Câmpia Libertăţii, din 3 – 15 mai 1848, cu un program redactat de Simion Bărnuţiu; 16 articole centrate în jurul proclamării naţiunii române de sine stătătoare.
Istoricul Ioan Lupaş scrie în monografia dedicată mitropolitului Andrei Şaguna:
„Din întreaga învălmăşeală a anilor 1848 – 1849, pe lângă pleiada tribunilor înflăcăraţi şi gata de orice jertfă pentru neam, se înalţă îndeosebi trei nume falnice: Iancu, eroul spadei, iscusitul diplomat Şaguna şi Bărnuţiu, ideologul, care cu logica sa biruitoare a prevăzut până la cele din urmă consecvenţe toate postulatele ce rezultă din ideea de naţionalitate”.
Un alt istoric, Keith Hitchins, în monografia „Ortodoxie şi naţionalitate. Andrei Şaguna şi românii din Transilvania” accentuează implicarea mitropolitului într-o adunare a intelectualilor români din Transilvania, care au formulat noi revendicări, prezentate împăratului Francisc Iosif I.
De asemenea, ierarhul a negociat la Viena, în calitate de diplomat, sosirea armatelor ţariste, în sprijinul armatei imperiale, care nu făcea faţă asaltului armatei revoluţionare maghiare, conduse de generalul József Bem.
Reînfiinţarea vechii mitropolii a Transilvaniei
În calitate de episcop, Andrei Şaguna s-a confruntat cu efectele nefaste ale revoluţiei, în care aproape 300 de biserici româneşti au fost devastate şi 80 de preoţi români ucişi. Egumenul mănăstirii Neamţ, precum şi alţi fraţi trecuţi dincolo de Carpaţi, l-au ajutat cu veşminte, cărţi de slujbe şi bani.
Eforturile sale au presupus reconstruirea bisericilor ruinate, dar şi restaurarea vechii mitropolii ortodoxe din Transilvania, desfiinţată de habsburgi în 1701. La acestea se mai adaugă şi separarea Bisericii Române de cea Sârbă.
Arhivele dezvăluie seria de memorii întocmite de Andrei Şaguna în limba germană, documente înaintate Curţii Imperiale, cu scopul restabilirii vechii mitropolii. Argumentele sunt de ordin istoric şi de drept canonic, luând forma unui adevărat sistem, pe care Biserica l-a adoptat sub denumirea de Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania.
În anul 1868, Mitropolitul Andrei Şaguna a convocat Congresul naţional bisericesc al românilor din Transilvania, care a aprobat Statutul, ce avea ca fundament autonomia şi sinodalitatea.
Statutul Sfântului Andrei Şaguna a stat la baza legilor de organizare a întregii Biserici Ortodoxe Române, formulate în 1925 şi 1948.
Astfel în 1857, s-a citit prima circulară adresată clericilor şi credincioşilor pentru strângerea fondurilor destinate edificării unei catedrale ortodoxe în Sibiu, lucrare desăvârşită de abia de al treilea episcop, Ioan Meţianu.
760 de şcoli în Arhiepiscopia Sibiului
O altă contribuţie remarcabilă a constat în reorganizarea Şcolii Teologice de la Sibiu, concretizată într-o bifurcare a studiilor: o parte pentru formarea viitorilor preoţi, prelungind durata şcolii de la 6 luni la 3 ani, respectiv, o alta adresată viitorilor dascăli, cu rol în asigurarea procesului de alfabetizare a poporului român.
La sfârşitul păstoririi sale, au existat nu mai puţin de 760 de şcoli în Ahiepiscopia Sibiului. Obligaţia de a participa la procesul de alfabetizare al ţăranilor le revenea preoţilor, care susţineau cursuri serale, o formă de învăţământ ce purta numele de „Şcoală poporală”.
Mitropolitul Andrei Şaguna a scris şi tipărit manuale pentru aproape toate disciplinele, punând bazele unui învăţământ privit drept garanţie a unei pregătiri temeinice.
Sub aspectul înfiinţării şcolilor superioare, autorităţile statale i-au permis mitropolitului doar două: un gimnaziu la Braşov şi altul la Brad.
La ceremonia de deschidere a şcolii ce-i poartă numele, din Şcheii Braşovului, mitropolitul a susţinut o alocuţiune în septembrie 1851, cu următoarea urare:
„Deschiderea anului şcolar (scolastic) se făcea la Sfânta Sophia, care în greceşte înseamnă „înţelepciune”. Gimnaziul nostru să-l întemeiem pe înţelepciunea aceea, care a avut trei fiice: credinţa, nădejdea şi dragostea, căci numai aceasta este înţelepciunea cea adevărată.”
Cultural
Timp de şase ani a fost preşedinte al Asociaţiei Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), unde s-au format secţiile: ştiinţifică, literară şi istorică, un reper pentru ceea ce avea să devină viitoarea Academie Română.
ASTRA a rămas în istorie drept centrul elitelor româneşti din Transilvania, prin care, la iniţiativa mitropolitului, s-au înfiinţat filialele teritoriale; din nordul Transilvaniei, în zona Maramureşului, până în Banat.
În fiecare an aveau loc adunări ambulante, în care erau implicaţi inclusiv unii ţărani, care apar în arhive sub denumirea de „economi”. Prin filialele sale, ASTRA a reuşit să mobilizeze întreaga naţiune.
În 1852 au apărut pentru prima dată calendarele almanah ale Arhiepiscopiei. De asemenea, ziarul „Telegraful român” a fost fondat în 3 ianuarie, fiind cel mai vechi din sud estul Europei, cu o apariţie neîntreruptă, din 1853 până în zilele noastre.
Sfântul Andrei Şaguna a trecut la cele veşnice în anul 1873, la Sibiu, parte a Austro-Ungariei în acea vreme. În ziua de 29 octombrie 2011 a fost proclamat sfânt, în România.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 271, Ultimul acces: 2026-11-12 21:05:39

Timp total: 0.04s...

[]:1