Lucrările la Catedrala Naţională: Retrospectiva anului 2024 şi perspectiva pentru 2025[2024-12-20]de Ştefana TotorceaPrin Catedrala Naţională, poporul român îşi oferă sieşi cel mai elocvent exemplu de folosire eficientă a timpului spre mântuire: am pierdut secole până să o începem, dar iată-ne, în Mileniul al treilea, într-o cursă contra cronometru spre definitivarea ei. Altarul a fost sfinţit în 2018, Anul Centenar al Marii Uniri, iar întregul edificiu va fi sfinţit în 2025, Anul Centenar al Patriarhiei Române. Catedrala va rămâne generaţiilor viitoare ca mărturie despre frumuseţea Ortodoxiei şi dăinuirea ei pe meleagurile noastre în ciuda tuturor adversităţilor istoriei. Acest edificiu care poartă în sine, în piciorul Sfintei Mese, numele tuturor eroilor români cunoscuţi, le va aminti mereu românilor cine sunt. Planul construcţiei este de cruce latină, subliniind că suntem unicul popor ortodox de origine latină. Trecem în revistă realizările anului care se încheie la Catedrala Naţională şi câteva obiective pentru anul viitor, cu observaţia că articolul nu are pretenţia exhaustivităţii. Catedrala Naţională (detaliu) la începutul anului 2022. Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu Se lucrează într-un ritm susţinut, cu scopul ca în toamna lui 2025, după sfinţire, catedrala să rămână deschisă ca lăcaş de cult public. Construcţii şi finisaje finalizate în 2024 la Catedrala Naţională tencuiala exterioară a tuturor faţadelor; placarea cu piatră a stâlpilor şi arcadelor tuturor pridvoarelor (vest, nord, sud, şi est); pictura în mozaic a turlei principale; reţeaua electrică interioară de medie tensiune care asigură funcţionarea posturilor de transformare; turla mare cu pandantivii (inclusiv protecţia la foc a şarpantei şi balconul de la baza ei). Construcţii şi finisaje în lucru pentru 2025 la Catedrala Naţională montarea crucii pe turla principală; montarea vitraliilor la ferestrele exterioare; finalizarea instalaţiilor care deservesc spaţiile cuprinse în corpul principal al catedralei, între cota 0.00 m şi +104.00 m, şi recepţia acestui corp de clădire; finalizarea structurii de rezistenţă a porticurilor arcuite de la intrarea principală (partea vestică) şi a turnurilor care le flanchează. Pictura finalizată în 2024 la Catedrala Naţională Hristos Pantocrator înconjurat de cele 9 cete îngereşti – pictură în mozaic în interiorul turlei principale a Catedralei Mântuirii Neamului. Foto: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu realizarea şi montarea mozaicului de peste 150 de metri pătraţi „Hristos Pantocrator” din turla mare a catedralei; partea din spate a catepetesmei; completarea mozaicului „Hristos Pantocrator” cu ierarhiile îngereşti, care înconjoară chipul Mântuitorului din turla mare şi finalizarea mozaicului din interiorul turlei, unde, pe inelul de susţinere, a fost înscris în întregime textul Simbolului de Credinţă; mozaicul din absida sudică, cu Arborele lui Iesei şi scene legate de Naşterea Domnului în planul superior şi sfinţi mucenici în registrul inferior. Pe lângă mozaicul turlei mari, în 2024 a fost finalizat şi cel din absida sudică. Foto: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu Pictura în lucru pentru 2025 la Catedrala Naţională A început deja lucrul la mozaicul din absida nordică: programul iconografic include o succesiune de icoane ce ilustrează Patimile Mântuitorului, culminând, în bolta absidei, cu icoana Învierii Domnului. Deasupra scenei Învierii şi pe bolta absidei, în corespondenţă cu scena „Arborele lui Iesei” din absida sudică, ce ilustrează Genealogia Mântuitorului, a început deja montarea scenei „Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele”. În decembrie 2024 a început montarea scenei „Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele” din absida nordică a Catedralei Mântuirii Neamului. Foto: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu Aceasta „îndeamnă creştinii să rămână mlădiţe vii, unite cu Hristos”, explică Daniel Codrescu, pictorul care coordonează lucrările de pictare în mozaic de la Catedrala Naţională. „Căci cei care se rup de El, refuzând comuniunea, se ofilesc sufleteşte şi se autoexclud de la ospăţul veşnic al Împărăţiei. Hristos, Izvorul vieţii şi al rodniciei, este Cel care dăruieşte mlădiţelor rodul bogat, iar toate realizările noastre nu ne aparţin nouă, ci Celui ce ne-a plăsmuit şi ne susţine întru fiinţă.” „Pasajul evanghelic, redat în programul iconografic al Catedralei Naţionale a României, devine astfel un îndemn profund şi o mărturisire a necesităţii continuităţii şi coexistenţei vieţii omului în sânul Bisericii”, concluzionează Daniel Codrescu. Absida altarului şi partea din spate a iconostasului Catedralei Naţionale. Foto: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu Cele două ansambluri iconografice, oglindite pe boltele absidelor nordică şi sudică, subliniază unitatea şi continuitatea revelaţiei divine în istoria mântuirii. Scena amplă din absida nordică creează, sub axul turlei centrale a Catedralei Naţionale, o punte de legătură între Noul Testament, reprezentat de scena „Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele”, şi Vechiul Testament, ilustrat prin scena „Arborele lui Iesei”. Efort susţinut cu devotament pentru atingerea termenului de predare Părintele Nicolae Crîngaşu, Consilier patriarhal coordonator la Sectorul Monumente şi construcţii bisericeşti al Patriarhiei Române, care coordonează lucrările din întregul ansamblu, a declarat recent la Trinitas TV că, din ianuarie 2024 şi până în vara anului 2025, trebuie pictată în mozaic o suprafaţă aproape la fel de mare ca cea pictată până în decembrie 2023. „Am ajuns la o analiză în care un pictor trebuie să facă şi 2,1 metri pătraţi pe lună. Nu se poate mai mult”, a relatat părintele consilier patriarhal. „Şi am mărit echipa de la 120 de pictori la 220 de pictori.” Imagine din atelierul de mozaic al Catedralei Naţionale. Numărul pictorilor a fost dublat şi ei lucrează şi sâmbăta, pentru a finaliza pictura naosului Catedralei Naţionale până la inaugurarea ei din toamna anului 2025. Foto: Arhiva Basilica.ro / Raluca Ene „Echipa astfel dublată lucrează inclusiv sâmbăta, având ca obiectiv pictarea a cel puţin 340 de metri pătraţi pe lună”, a mai explicat Părintele Consilier Patriarhal Nicolae Crângaşu. El a precizat că pictorii depăşesc mereu această cotă, ajungând şi până la 420 de metri pătraţi realizaţi pe lună, ceea ce denotă „un efort uriaş şi o mare însufleţire, o mare seriozitate faţă de cuvântul pe care şi l-au dat”. Catedrala Mântuirii Neamului în câteva cifre Catedrala Naţională în decembrie 2024. Foto: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu 120 metri înălţime; Iconostasul are suprafaţa de 406.98 metri pătraţi, fiind cel mai mare iconostas din lume; 10.000 pietricele (tesere) pentru fiecare metru pătrat de pictură; 25.000 de metri pătraţi va avea suprafaţa totală pictată în mozaic; 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuţi din toate timpurile sunt în piciorul Sfintei Mese; 392 ferestre; 28 uşi de bronz cu reprezentări iconografice. Cum poţi contribui Mozaicul din cupola absidei sudice reprezintă Naşterea Domnului. Foto: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu Online, direct pe site-ul pictamcatedrala.ro, selectând unul dintre cele două butoane, care vă vor direcţiona spre secţiunea de plată cu cardul în moneda aleasă de dumneavoastră, LEI sau EURO. Direct la orice unitate de cult din cadrul Bisericii Ortodoxe Române urmând a primi chitanţă personalizată cu menţiunea „Pentru pictura Catedralei Naţionale”. Prin SMS la 8822 cu mesajul Pictura în valoare de 2 EUR (nu se aplică TVA) valabil în: Vodafone, Orange şi Telekom. Prin depunere de numerar sau virament bancar în următoarele conturi BCR ale Patriarhiei Române: Cont pictura în lei: RO91RNCB0075004895030395 Cont pictura în euro: RO64RNCB0075004895030396 Cont pictură în dolari: RO26RNCB0075004895030110 Prin redirecţionarea a până la 3,5% din impozitul pe venit, completând formularul 230. Alte informaţii despre pictură Tel.: 0799.887.955 Email: ctitor@catedralaneamului.ro Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 266, Ultimul acces: 2026-11-13 00:44:42
|
Timp total: 0.06s...
[]:1