© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Un semn al renaşterii în Paris: redeschiderea Catedralei Notre Dame[2024-12-06]Notre Dame în 2019 (foto: MOSSOT, Wiki, CC BY-SA 4.0)Redeschiderea Catedralei Notre Dame din Paris, la cinci ani după incendiul care i-a devastat acoperişul şi turlele şi a făcut-o inutilizabilă, este „o renaştere”, a declarat pentru CNA Arhiepiscopul Laurent Ulrich de Paris. Catedrala din Paris se redeschide pe 8 decembrie 2024, dar celebrările pentru reluarea cultului liturgic în ea vor dura până la Rusalii anul viitor. Restaurările au produs o catedrală cu pereţi mai luminoşi, dar intactă în structura sa originară. În vârful turlei au fost puse moaştele sfinţilor Parisului, Sfântul Ludovic şi Sfânta Genevieve, precum şi o bucată din coroana de spini a lui Isus – care au fost salvate miraculos din incendiu. Pe 8 decembrie, Catedrala Notre Dame nu va fi încă complet accesibilă, dar redeschiderea este un semn că Franţa revine la viaţă. În ultimul secol, Catedrala a devenit un simbol al unităţii naţionale. Romanul „Notre Dame de Paris” al lui Victor Hugo a adus-o în centrul atenţiei în secolul al XIX-lea. Arhitectul Viollet Le Duc a renovat-o prin inserarea celebrelor figuri fantastice – gargui – în structură. Apoi, începând cu Napoleon – care a ales Notre Dame pentru încoronarea sa – Catedrala a devenit tot mai mult un monument naţional. Vorbind pentru CNA, Arhiepiscopul Ulrich a subliniat că redeschiderea Catedralei Notre Dame este „o renaştere, o redescoperire pentru preoţii şi credincioşii din Paris, care au aşteptat acest moment timp de cinci ani”. „Aproximativ 40 de preoţi recent hirotoniţi nu au avut niciodată ocazia să celebreze sau să participe la o celebrare în catedrala noastră. Acea zi va fi cu siguranţă memorabilă. Va fi o zi de profundă bucurie pentru Paris, Franţa şi lume. Notre Dame este, de asemenea, un punct de referinţă pentru cei care trec prin Arhidieceza de Paris. Toată lumea cunoaşte Catedrala Notre Dame; chiar şi străinii sunt foarte ataşaţi de ea”. Potrivit Arhiepiscopului, Catedrala are o „arhitectură echilibrată”. Mai presus de toate, este „un simbol al Europei creştine şi al Europei medievale”, care „a traversat secolele” şi a căpătat o dimensiune naţională în ultimul secol, mai ales după sărbătoarea organizată la Notre Dame pentru a mulţumi pentru eliberarea Parisului în 1944 şi pentru sfârşitul războiului, în mai 1945. Arhiepiscopul de Paris a remarcat diferenţele dintre renaşterea de după cel de-al doilea război mondial şi redeschiderea actuală a Notre Dame, deşi „sentimentul naţional este acelaşi”. Dar „în 1944-1945, mulţi francezi erau încă credincioşi obişnuiţi, participând regulat la Liturghie. Astăzi, nu mai este la fel. Pentru mulţi, mersul la Notre Dame este o descoperire, uneori spirituală, dar mai ales culturală”. Arhiepiscopul a spus că îşi doreşte „ca oamenii care vin la Notre Dame să descopere nu doar un monument naţional, ci şi un loc de rugăciune creştină, şi ca traseul turistic – pe care l-am reproiectat pentru această redeschidere – să îi facă pe toţi să cunoască câte ceva despre credinţa creştină. Nu toţi vor deveni creştini, dar toţi au dreptul să audă despre credinţa creştină”. Din acest motiv, în procesul de reconstrucţie, identitatea Catedralei Notre Dame a fost apărată cu tărie. S-a vorbit despre transformarea ei în muzeu şi reglementarea accesului printr-un bilet, dar Biserica Franţei s-a opus ferm. Deşi statul este „concesionarul” clădirii, preşedintele Emmanuel Macron poate vorbi doar în faţa Catedralei, pe 7 decembrie, când va preda simbolic Catedrala renovată. Pe 8 decembrie, el va participa la celebrarea de inaugurare, dar accentul va fi pus în întregime pe Biserica din Paris şi din Franţa. La intrarea sa, marea orgă va fi reaprinsă şi va cânta corul condus de Henry Chalet, culminând cu cântarea Magnificat. Arhiepiscopul va da apoi o binecuvântare finală şi va fi intonat un Te Deum. Seara, un program cultural pe ecrane imense va prezenta „un mare mister al Evului Mediu”. Sfânta Liturghie inaugurală va avea loc pe 8 decembrie la ora 10.30. Va fi sfinţit noul altar principal, proiectat de Guillaume Badet. Aproape 170 de Episcopi din Franţa şi din întreaga lume vor participa la Liturghie, precum şi un preot din fiecare dintre cele 106 parohii ale Arhidiecezei de Paris şi un preot din fiecare dintre cele şapte Biserici Catolice de rit răsăritean. Liturghia va fi plină de simboluri: credincioşii vor fi stropiţi cu apă sfinţită, apoi se vor stropi altarul şi amvonul, ca semn de purificare a acestor elemente destinate uzului sacru. Ritualurile de consacrare a altarului vor avea loc în cinci etape. Prima este depunerea relicvelor sfinţilor pe altar. Cinci sfinţi sunt legaţi de Biserica din Paris: Sfânta Marie Eugénie Milleret, Sfânta Madeleine Sophie Barat, Sfânta Ecaterina Labouré, Sfântul Charles de Foucauld şi Fericitul Vladimir Ghika. A doua fază va fi rugăciunea de consacrare, cu ungerea cu ulei. Apoi se va arde tămâie iar altarul va fi ornamentat şi iluminat. După inaugurare, va exista o perioadă specială de opt zile în care fiecare zi va fi o celebrare solemnă cu o temă dedicată. Aceasta îi va implica, în special, pe cei care au sprijinit Catedrala Notre Dame în timpul perioadei de reconstrucţie. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 255, Ultimul acces: 2026-11-12 17:30:03
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
