7 ani de la mutarea la Domnul: Regele Mihai vedea România ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

7 ani de la mutarea la Domnul: Regele Mihai vedea România ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri

[2024-12-05]

de Ştefana Totorcea

Regele-Mihai-al-Romaniei-dec2017
Joi se împlinesc şapte ani de la mutarea la cele veşnice a Regelui Mihai I al României. Testamentul său ar putea fi considerat discursul pe care l-a ţinut în Parlamentul României în 2011, când a împlinit 90 de ani. Acesta s-a încheiat astfel: „Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”
A fost primul principe născut după Marea Unire, în 25 octombrie 1921, motiv pentru care a primit numele de botez al Voievodului Mihai Viteazul, făuritorul primei uniri politice a românilor.
A fost botezat de Mitropolitul Primat al României, viitorul Patriarh Miron Cristea, în 22 ianuarie 1922. A devenit rege în 1927, când era doar un copil, cu o Regenţă din care au făcut parte Regina Mamă Elena şi Patriarhul Miron Cristea. Prima domnie s-a încheiat în 1930.
„Convorbirile cu mama au însemnat pentru mine mai mult decât multe cărţi de teologie. Mama a fost un adevărat stâlp în viaţa mea. Ea a fost puternică prin rugăciune. Rugăciunea este fapta noastră cea mai necesară raportului cu Dumnezeu”, spunea Regele Mihai în cartea „Convorbiri cu Regele Mihai I al României”, realizată de scriitorul Mircea Ciobanu la începutul anilor 1990.
A doua domnie a Regelui Mihai a început în 6 septembrie 1940, când a fost uns rege de Patriarhul Nicodim Munteanu. Regele Mihai este singurul suveran român care a fost uns rege de Biserica Ortodoxă Română.
Întoarcerea armelor (1944) şi exilul (1947)
Cea mai importantă acţiune a Regelui Mihai a fost ieşirea din alianţa cu Germania nazistă şi întoarcerea armelor alături de Forţele Aliate (23 august 1944), ceea ce a scurtat al Doilea Război Mondial în Europa cu şase luni.
Dar comuniştii instalaţi la guvernare prin fals şi forţa armelor sovietice l-au forţat să abdice în 30 decembrie 1947, sub ameninţarea că vor ucide 1.000 de studenţi susţinători ai Regalităţii care fuseseră arestaţi.
Nunta Regelui Mihai cu Regina Ana a avut loc în exil, în 1948. Tot în exil s-au născut şi Principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria.
Familia Regală a trăit o perioadă în Anglia, unde au făcut agricultură de subzistenţă, apoi în Elveţia, perioadă în care regele a fost, pe rând, pilot de testare a avioanelor, proprietarul unei mici firme de automatizări pentru industria aviatică şi broker care „făcea naveta” la New York.
„Ceea ce-mi făcea suferinţa de nesuportat era că, oricui aş fi vorbit despre soarta României, vorbele mele se izbeau de un neinteres total”, mărturisea suveranul în cartea citată mai sus. Dar, treptat, credinţa l-a ajutat să-şi găsească pacea: „Mi-am recăpătat liniştea, înţelegând că istoria se află în mâna lui Dumnezeu, nu în mâna muritorilor”.
Familia Regală a putut reveni pentru scurt timp în ţară în 1992, când Regele Mihai şi Regina Ana au serbat Învierea la Putna şi apoi Prima zi de Paşti la Biserica „Sf. Gheorghe – Nou” din Bucureşti, unde românii au umplut străzile pentru a-l saluta.
Patriarhul Daniel despre marile virtuţi ale Regelui Mihai
Abia în 1997, Regele Mihai a reprimit cetăţenia română şi s-a putut stabili definitiv în România. Familia Regală s-a implicat în acţiunile diplomatice de aderare a României la NATO şi UE.
Regele Mihai a trecut la cele veşnice în 5 decembrie 2017, după o îndelungată suferinţă, şi a fost înmormântat cu Funeralii Naţionale în Necropola Regală de la Curtea de Argeş. Slujba de înmormântare a fost oficiată la Catedrala Patriarhală, devenită neîncăpătoare pentru capetele încoronate şi oficialităţile străine care au participat.
„Regele Mihai a trăit cu discreţie, dar cu intensitate, credinţa ortodoxă în care a fost botezat şi pe care a păstrat-o cu multă grijă în toată viaţa sa, ca fiind cea mai preţioasă comoară primită de la mama sa, Regina Elena, şi de la poporul român evlavios”, a transmis Patriarhul României în 25 octombrie 2021, când s-au împlinit 100 de ani de la naşterea ultimului suveran al României.
„ Această credinţă l-a ajutat să fie statornic în iubirea sa faţă de poporul român, de Biserică şi de familie.”
Preafericirea Sa a menţionat şi „marile virtuţi care l-au călăuzit pe suveran de-a lungul vieţii: credinţa în Dumnezeu, iubirea faţă de poporul român, răbdarea în suferinţă, demnitatea în comportament şi puterea de-a ierta pe cei ostili”.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 244, Ultimul acces: 2026-11-12 21:22:49

Timp total: 0.04s...

[]:1