Părintele Serafim din Scoţia, despre rugăciunea rostită liber: Când şi cum să o facem - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

 
eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Părintele Serafim din Scoţia, despre rugăciunea rostită liber: Când şi cum să o facem

[2024-12-04]
de Andrei Ursulean

Într-un clip postat recent pe canalul său de YouTube, ieromonahul Serafim Aldea de la Mănăstirea Mull din Scoţia vorbeşte despre rugăciunea rostită liber şi despre când şi cum trebuie practicată.
Părintele Serafim explică faptul rugăciunea rostită liber poate apărea în două circumstanţe ale vieţii: în momente de cumpănă şi în momente de fericire, atunci când simţim prezenţa lui Dumnezeu în viaţa noastră.
„Duhul Sfânt şi harul lui Dumnezeu sunt întotdeauna cu noi în rugăciune, fie că citim rugăciuni, fie că le lăsăm să izvorască liber din inimile noastre. Totuşi, ele se manifestă mai evident, mai vizibil, atunci când folosim propriile noastre cuvinte. Acest lucru se poate întâmpla în momente de criză sau în momente de har special”, a explicat acesta.
Rugăciunea în momente de criză
Ieromonahul Serafim a explicat faptul că în momentele de criză, hotărâtoare din viaţă, „Hristos lucrează în noi, fie că suntem vrednici de aceasta sau nu, fie că suntem plini de lumina divină sau înconjuraţi de mizeria şi păcătoşenia noastră”.
„Ştiu asta din propria mea experienţă, când, aflându-mă în adâncul păcatului meu, Hristos a întins mâna prin Maica Domnului şi m-a tras afară de acolo. Prin harul Lui, am avut deschiderea de a-L auzi, de a-I răspunde şi de a apuca mâna aceea întinsă spre mine. Şi sunt convins că fiecare dintre voi, oriunde aţi fi, oricine aţi fi, puteţi relaţiona cu această experienţă”.
Părintele ierodiacon a subliniat faptul că rugăciunea liberă este un lucru firesc omului, dar care nu poate fi extins asupra întregii vieţi.
„Ne-am rugat înainte de a şti ce este rugăciunea, ne-am rugat înainte de a şti că există cărţi de rugăciuni. Dar aceasta nu este ceva ce poate fi extins şi continuat pentru întreaga noastră viaţă. Acestea sunt momente de criză, momente în care decidem să ne îndreptăm către Dumnezeu sau să ne afundăm şi mai adânc în noroiul lumii şi al păcatului său”.
„Sunt momente de criză în sensul în care propria noastră mortalitate devine evidentă şi clară pentru noi, fie pentru că cineva pe care îl iubim a murit, fie pentru că noi înşine trecem printr-o experienţă cumplită, precum un cancer sau ceva care necesită spitalizare”.
Rugăciunea în momente de fericire
Părintele Serafim a vorbit, totodată, despre faptul că rugăciunea liberă izvorăşte din sufletul nostru în momente de fericire pură, atunci când simţim prezenţa lui Dumnezeu în viaţa noastră. Astfel de momente, a continuat ieromonahul, aparţin numai lui Dumnezeu şi El hotărăşte dacă ne-ar fi de folos sau nu.
Chiar dacă am fi tentaţi să credem că astfel de momente apar des în vieţile oamenilor, Părintele Serafim a explicat faptul că de cele mai multe ori experienţa fericirii pure a prezenţei lui Dumnezeu în viaţa noastră este unică în viaţă, apare o singură dată şi ne lasă tânjind la mai mult.
Fie că vorbim despre rugăciunea în momente de criză sau rugăciunea care izvorăşte din fericirea pură, ieromonahul Serafim a spus că acestea sunt circumstanţe rare în viaţa noastră, în restul timpului Dumnezeu veghează asupra noastră asemenea unei mame faţă de copiii ei.
„Dumnezeu lucrează cu noi ca un învăţător, ca o mamă care uneori ţine mâinile copilului său pentru a-l învăţa să meargă. Dar apoi trebuie să-i dea drumul, pentru ca acel copil să nu devină atât de dependent de ajutorul părinţilor încât să nu înveţe niciodată să meargă singur”.
„Pentru a cere ajutor, pentru a-l primi şi a-l aplica, pentru a-ţi pleca capul înaintea autorităţii altuia, trebuie mai întâi să înveţi smerenia. Aceasta se învaţă prin aparenta dispariţie a lui Dumnezeu, prin acest aparent abandon al lui Dumnezeu, când plângem ca nişte prunci care nu-şi mai văd mama şi care plâng din toată inima, găsindu-şi pacea doar când faţa iubită a mamei le este arătată”.
Rugăciunea Bisericii este hrană pentru suflet
„Bucuraţi-vă de momentele de har pe care Dumnezeu le va oferi fiecăruia dintre noi la un moment dat şi prindeţi acea rugăciune mai profundă care izvorăşte din voi în momentele de criză. Aveţi încredere în ea şi folosiţi-o cât mai bine. Desigur, folosiţi propriile voastre cuvinte pentru a vă ruga pentru cei din jurul vostru, pentru păcătoşenia voastră, şi aşa mai departe”.
„Nouăzeci şi nouă la sută din hrana voastră spirituală este rugăciunea Bisericii, rugăciunea sfinţilor, aşa cum o auzim în slujbele divine, în ceasuri, în Vecernie, în Utrenie, cu toate acele canoane frumoase ale Utreniei, în însăşi Sfânta Liturghie şi aşa mai departe, sau prin rugăciunile din Cartea de rugăciuni, care nu sunt altceva decât compilaţii, colecţii ale rugăciunilor sfinţilor, rugăciuni care au fost cernute şi cântărite de către Biserică”, a adăugat la final ieromonahul Serafim.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 259, Ultimul acces: 2026-11-13 00:15:48