Papa Francisc: Postul Mare este un timp al convertirii, al libertăţii

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.04s...

Ştiri şi Evenimente

Papa Francisc: Postul Mare este un timp al convertirii, al libertăţii

[2024-02-01]

foto: Vatican News
Papa Francisc şi-a centrat mesajul pentru Postul Mare din 2024 pe Cartea Exodului, alegând ca temă principală „Prin pustiu, Dumnezeu ne conduce spre libertate”, pentru a-i încuraja pe credincioşi să considere această perioadă drept o călătorie din sclavie spre reînnoire spirituală şi libertate. Sfântul Părinte a încadrat această reflecţie în plecarea israeliţilor din Egipt, o istorie care nu reprezintă doar călătoria de la sclavie la emancipare, ci şi călătoria revelaţiei şi a libertăţii spirituale. „Când Dumnezeul nostru se revelează, mesajul Său este întotdeauna unul de libertate”, a spus el.

Sfântul Părinte a continuat, menţionând că acest proces „este unul solicitant” şi că „nu se epuizează imediat. Trebuie să se maturizeze ca parte a unei călătorii”. „Ne dăm seama cât de adevărat este acest lucru în acele momente în care ne simţim deznădăjduiţi, rătăcind prin viaţă ca printr-un pustiu şi neavând ca destinaţie un pământ promis. Postul Mare este timpul de har în care pustiul poate deveni din nou – în cuvintele profetului Osea – locul primei noastre iubiri”, a observat el. Pontiful a subliniat, de asemenea, centralitatea pustiului în Noul Testament, observând că, în prima duminică din Postul Mare, ni se aminteşte că Isus „a fost condus în pustiu de către Duhul Sfânt pentru a fi ispitit în libertate”. „Pustiul este locul în care libertatea noastră se poate maturiza într-o decizie personală de a nu cădea din nou în sclavie. În Postul Mare, găsim noi criterii de dreptate şi o comunitate cu care putem înainta pe un drum încă nebătut”, a adăugat el.
Legând perioada Postului Mare de decorul pustiului, Papa a remarcat că perioada penitenţială nu poate fi privită doar ca o „călătorie abstractă”, ci trebuie să fie „concretă”, iar această schimbare se bazează pe capacitatea noastră de a „deschide ochii la realitate”. Pentru el, această realitate este centrată pe încercarea de a atenua suferinţa şi diferitele forme de opresiune socială şi economică ce sunt omniprezente astăzi, multe dintre acestea, a spus el, fiind cauzate de „un deficit de speranţă”. „Acest deficit de speranţă nu este diferit de nostalgia sclaviei care a paralizat Israelul în pustiu şi l-a împiedicat să meargă înainte. Un exod poate fi întrerupt: Cum altfel se poate explica faptul că omenirea a ajuns în pragul fraternităţii universale şi la niveluri de dezvoltare ştiinţifică, tehnică, culturală şi juridică apte să garanteze demnitatea tuturor, şi totuşi bâjbâie în întunericul inegalităţii şi al conflictului?”
În timpul Postului Mare 2024, Papa i-a încurajat pe credincioşi să facă un examen interior, întrebându-se: „Auzim acest strigăt? Ne tulbură? Ne mişcă?” „Itinerariul nostru în Postul Mare va fi concret dacă, ascultând încă o dată aceste întrebări, ne vom da seama că şi astăzi rămânem sub dominaţia faraonului. O domnie care ne oboseşte şi ne face indiferenţi. Un model de creştere care ne dezbină şi ne răpeşte un viitor.” „Prea multe lucruri ne ţin departe unii de alţii, negând fraternitatea care, de la început, ne leagă unii de alţii”, a continuat Papa. Perioada Postului Mare, potrivit lui, este un timp caracterizat de străduinţă personală, deoarece suferim de nenumărate tentaţii, dar recunoaşterea acestui lucru ne cheamă „să ne oprim în rugăciune, pentru a primi cuvântul lui Dumnezeu, pentru a ne opri ca samariteanul în prezenţa unui frate sau a unei surori rănite”.
Subliniind cei trei piloni ai Postului Mare – rugăciunea, pomana şi postul – Pontiful a remarcat că acestea nu sunt acte disparate, ci formează „o unică mişcare de deschidere şi de golire de sine în care ne lepădăm de idolii care ne apasă, de ataşamentele care ne întemniţează”. Papa şi-a încheiat mesajul pentru Postul Mare subliniind aspectul comunitar al acestei perioade, menţionând că „dimensiunea contemplativă a vieţii pe care Postul ne ajută să o redescoperim va elibera noi energii”. „În prezenţa lui Dumnezeu, devenim fraţi şi surori, mai sensibili unii faţă de alţii: în loc de ameninţări şi duşmani, descoperim însoţitori şi tovarăşi de drum”, a adăugat el. În concordanţă cu acest aspect comunitar, Pontiful a făcut conexiunea cu „forma sinodală” a Bisericii, pe care Biserica „o redescoperă şi o cultivă”. „Invit fiecare comunitate creştină să facă tocmai acest lucru: să ofere membrilor săi momente rezervate pentru a-şi regândi stilul de viaţă, momente pentru a examina prezenţa lor în societate şi contribuţia pe care o aduc la îmbunătăţirea acesteia.”

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 504, Ultimul acces: 2026-11-12 19:44:33

Timp total: 0.04s...

[]:1