Papa Francisc: Se binecuvântează persoanele, nu uniunea lor[2024-01-26]© Mazur/catholicnews.org.uk, CC BY-NC-ND 2.0Papa Francisc s-a adresat vineri Dicasterului pentru Doctrina Credinţei, în contextul în care acest organism şi-a încheiat adunarea plenară anuală. Mulţumindu-le oficialilor pentru „munca lor preţioasă”, Sfântul Părinte a reamintit că, în reforma sa din 2022 a Curiei Romane, a împărţit Dicasterul în două secţiuni, una care se ocupă de Doctrină şi cealaltă de Disciplină. Primul subiect, a spus el, a fost cel pe care a dorit să îl abordeze în discursul său şi a oferit o serie de gânduri organizate în jurul a trei cuvinte: „Sacramente”, „demnitate” şi „credinţă”. Primul cuvânt pe care Pontiful l-a abordat în discursul său a fost „Sacramente”. Sacramentele, a spus el, „hrănesc şi fac să crească viaţa Bisericii”, şi, prin urmare, necesită „o grijă specială” din partea celor care le administrează. „Să iubim şi să preţuim”, i-a îndemnat Papa pe oficialii DDC, „frumuseţea şi puterea mântuitoare a Sacramentelor!” A trecut apoi la discuţia despre demnitate, menţionând că DDC „lucrează la un document pe această temă”. „Sper că ne va ajuta, ca Biserică, să fim mereu aproape de toţi cei care, fără fanfară, în viaţa concretă de zi cu zi, luptă şi plătesc personal preţul pentru apărarea drepturilor celor care nu sunt luaţi în seamă.” Cel de-al treilea subiect al Papei, credinţa, a fost cel asupra căruia s-a oprit cel mai mult timp. „Nu putem ascunde faptul”, a spus el, „că în mari zone ale planetei, credinţa, după cum a spus Papa Benedict al XVI-lea, nu mai constituie o condiţie evidentă pentru o viaţă comună”. Într-adevăr, a remarcat Sfântul Părinte, credinţa este adesea „negată, batjocorită, marginalizată şi ridiculizată”. Proclamarea şi comunicarea credinţei în lumea de astăzi, a spus el, trebuie, prin urmare, să ia în considerare o serie de factori. În special, Papa Francisc a precizat „noile culturi urbane, cu numeroasele lor provocări, dar şi cu întrebările despre sens, fără precedent, pe care le ridică”, necesitatea „convertirii misionare a structurilor ecleziale” şi, în cele din urmă, „centralitatea kerygmei [proclamării] în viaţa şi misiunea Bisericii”. „În această direcţie”, a spus Papa, „se aşteaptă ajutor din partea acestui Dicaster”. Tocmai „în acest context al evanghelizării”, a continuat Suveranul Pontif, a dorit să menţioneze recenta declaraţie Fiducia supplicans. Scopul „binecuvântărilor pastorale şi spontane” despre care se vorbeşte în declaraţie, a subliniat Papa, este acela de „a arăta în mod concret apropierea Domnului şi a Bisericii faţă de toţi cei care, aflându-se în diferite situaţii, cer ajutor pentru a continua – uneori pentru a începe – un drum de credinţă”. În acest sens, a subliniat două puncte. În primul rând, a spus el, „aceste binecuvântări, în afara oricărui context şi forme liturgice, nu necesită perfecţiune morală pentru a fi primite”. În al doilea rând, a menţionat el, „atunci când un cuplu se apropie spontan [de un slujitor hirotonit] şi cere binecuvântare, [slujitorul] nu binecuvântează uniunea, ci pur şi simplu persoanele care împreună au cerut-o”. „Nu uniunea”, a subliniat Papa, „ci persoanele, ţinând cont în mod natural de context, de sensibilităţi, de locurile în care se trăieşte şi de modalităţile cele mai potrivite de a face acest lucru”. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 532, Ultimul acces: 2026-11-13 03:30:24
|
Timp total: 0.04s...
[]:1