Cuvântul Patriarhului României la Simpozionul „Pastoraţia persoanelor vârstnice

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Cuvântul Patriarhului României la Simpozionul „Pastoraţia persoanelor vârstnice – realitate şi responsabilitate”

[2023-10-10]

de Alexandru Boboc

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat marţi la deschiderea Simpozionului Internaţional de Teologie „Pastoraţia persoanelor vârstnice – realitate şi responsabilitate” desfăşurat la Palatul Patriarhiei în perioada 9 – 12 octombrie.
Preafericirea Sa a rostit un cuvânt intitulat „Misiunea Bisericii pentru persoanele vârstnice – slujire jertfelnică a semenilor” în care a spus că „ne preocupă, în mod deosebit, starea de abandon social şi dezinteresul faţă de bătrâni (părinţi şi bunici), pe care le constatăm, adesea, în societatea de astăzi”.
Redăm textul integral:
Misiunea Bisericii pentru persoanele vârstnice – slujire jertfelnică a semenilor
Simpozionul Internaţional de Teologie Pastoraţia persoanelor vârstnice – realitate şi responsabilitate, organizat de Patriarhia Română, prin Sectorul Teologic-Educaţional, în cooperare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universităţii din Bucureşti, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, reprezintă un eveniment semnificativ în cadrul manifestărilor prilejuite de Anul omagial al pastoraţiei persoanelor vârstnice.
Acest simpozion se desfăşoară în perioada 9-12 octombrie 2023, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti şi reuneşte reprezentanţi ai instituţiilor de stat, ierarhi, preoţi, profesori şi specialişti din ţară şi din străinătate.
Lucrările simpozionului sunt structurate în patru secţiuni:
Forme ale cinstirii persoanelor vârstnice în Sfânta Scriptură;
Repere privind pastoraţia persoanelor vârstnice în Tradiţia Bisericii;
Persoanele vârstnice în parohii şi în mănăstiri azi;
Realităţi şi provocări actuale privind situaţia persoanelor vârstnice în societatea actuală.
Grija pentru bătrâni, pentru copii şi pentru săraci arată gradul de civilizaţie şi profunzimea trăirii creştine a unui popor. Din acest punct de vedere, ne preocupă, în mod deosebit, starea de abandon social şi dezinteresul faţă de bătrâni (părinţi şi bunici), pe care le constatăm, adesea, în societatea de astăzi.
Comunitatea umană tradiţională s-a preocupat dintotdeauna de persoanele vârstnice, considerându-le pe acestea nu o povară, ci un izvor de binecuvântare şi înţelepciune, dar şi de iubire milostivă, prin participarea lor la educaţia copiilor şi a tinerilor.
Sfânta Scriptură ne vorbeşte despre respectul pe care societatea trebuie să îl poarte bătrânilor. În Vechiul Testament, bătrânii sunt văzuţi ca păstrători ai tradiţiei, ei reprezentând garanţia credinţei poporului Israel, Dumnezeu arătându-Se pe Sine ca „Domnul Dumnezeul părinţilor” (Ieşire 3, 15). Respectul pentru bătrâni a fost transformat într-o poruncă: „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta” (Ieşire 20, 12) sau: „Înaintea celui cărunt să te ridici, să cinsteşti faţa bătrânului şi să te temi de Domnul Dumnezeul tău. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru” (Leviticul 19, 32). Cel care nu-şi respecta părinţii vârstnici era văzut ca un blasfemiator: „Ca un hulitor este cel care părăseşte pe tată şi blestemat de Domnul este cel care mânie pe mama sa” (Ecclesiasticul 3, 16).
Noul Testament ne arată lămurit că înţelepciunea celor vârstnici ţine de apropierea lor de Dumnezeu prin rugăciune şi de viaţa virtuoasă pe care aceştia o trăiesc. Astfel, Dreptul Simeon nu era doar un om învăţat, ci şi un permanent rugător, luminat de Duhul Sfânt pentru a-L recunoaşte pe Mesia în Pruncul Iisus: „Omul acesta era drept şi temător de Dumnezeu, aşteptând mângâierea lui Israel, şi Duhul Sfânt era asupra lui” (Luca 2, 25). Dreptul Simeon Îl poartă în braţele sale pe Cuvântul lui Dumnezeu înomenit şi Îl prezintă ca fiind „Lumină spre descoperire neamurilor şi slavă poporului Tău Israel” (Luca 2, 32). Aşadar, înţelegem de ce Dreptul Simeon devine model şi ocrotitor al persoanelor vârstnice: era învăţat, drept, temător de Dumnezeu, răbdător, plin de credinţă şi nădejde. Slăbiciunea trupească a bătrâneţii este acoperită de tăria înţelepciunii, de bogăţia cunoaşterii, de frumuseţea blândeţii şi a bunătăţii.
În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Slăbiciunea trupului nu vatămă cu nimic tăria credinţei. Podoabă a Bisericii e cărunteţea gârbovă, unită cu credinţa întraripată. De ea se bucură în mod deosebit Biserica”[1]. Bătrâneţea trebuie înţeleasă şi ca fiind vârsta la care ne apropiem de sfârşitul călătoriei pământeşti, când Domnul Iisus Hristos ne conduce la casa Tatălui ceresc (cf. Ioan 14, 2).
Din nefericire, astăzi, sunt foarte mulţi bătrâni care trăiesc în multă însingurare, în izolare de comunitate. Simţindu-se inutili acesteia şi traumatizaţi de propria îmbătrânire, ajung chiar la deznădejde.
De aceea, Biserica este chemată să-şi consolideze programul pastoral cu privire la persoanele vârstnice, să implementeze metode misionare actuale, apropiindu-se mai mult de nevoile şi aşteptările bătrânilor. Concomitent, trebuie continuată creşterea şi educarea adolescenţilor, în vederea protejării persoanelor vârstnice, pentru a nu le abandona în centre de asistenţă, deoarece tinerii şi persoanele în vârstă au nevoie unii de ceilalţi: bătrânii au nevoie de o consolare şi de un cuvânt de încurajare, iar tinerii au nevoie de înţelepciunea, răbdarea şi puterea de rugăciune a bătrânilor.
Vârstnicii, prin maturitatea lor duhovnicească, pot ajuta mult la păstrarea valorilor creştine în cultura noastră, pentru armonia societăţii şi a familiei. Prin urmare, Biserica va ajuta în continuare persoanele vârstnice să depăşească lipsa de încredere, tristeţea şi izolarea, care îi împiedică pe bătrâni să participe activ la viaţa comunităţii.
Desigur, pe lângă pastoraţia bătrânilor, Biserica Ortodoxă Română face deja eforturi importante pentru ajutorarea vârstnicilor, prin diverse centre sociale, acţiuni şi programe filantropice. De pildă, în Bucureşti, în cadrul Centrului de Îngrijiri Paliative Sfântul Nectarie, anual, peste 500 de bolnavi şi vârstnici primesc găzduire şi îngrijire de specialitate.
Suntem încredinţaţi că această lucrare misionară a Bisericii va spori în toată ţara, prin acţiuni multiple de ajutorare a persoanelor vârstnice. În prezent, la nivelul Patriarhiei Române funcţionează 21 de centre de zi, 54 de aşezăminte rezidenţiale şi 52 de servicii de îngrijire la domiciliu, toate destinate persoanelor vârstnice. Pe lângă aceste instituţii special dedicate vârstnicilor, există şi 61 birouri de asistenţă socială, 120 de cantine sociale şi masă la domiciliu care au ca beneficiari majoritari persoanele vârstnice.
Astfel, Biserica noastră sprijină zi de zi peste 66.000 de persoane vârstnice: bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezintă grave probleme de sănătate. În contextul acestui An omagial, în ziua de 11 aprilie 2023, a fost semnat un Protocol de colaborare în domeniul incluziunii şi asistenţei sociale între Patriarhia Română şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, cu scopul intensificării cooperării în domeniul social, atât în ceea ce priveşte îngrijirea de lungă durată, cât şi celelalte programe şi proiecte sociale care vizează toate categoriile sociale dezavantajate.
Zilnic, prin cele peste 13.000 de parohii din mediul rural şi urban, unde slujesc peste 14.000 de preoţi, se oferă vârstnicilor vulnerabili din comunităţi sprijin sufletesc şi sprijin material, constând în pachete cu hrană, lemne, plata facturilor, transport la spital sau cabinete medicale, achiziţionarea de medicamente.
Organizaţii caritabile din Federaţia Filantropia oferă servicii licenţiate în sistem rezidenţial, în centre de zi şi la domiciliu, unui număr zilnic de peste 1.000 de seniori. Sute de specialişti ai acestor instituţii sociale din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, furnizori acreditaţi de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, oferă suport specializat vârstnicilor prin servicii licenţiate, respectând legislaţia naţională în vigoare: Legea 292/2011 (Legea Asistenţei sociale), Legea asistenţei persoanei vârstnice (Legea 17/2000) şi Ordinul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale nr.29/2019, privind respectarea standardelor minime de calitate pentru furnizarea serviciilor dedicate persoanei vârstnice.
Între campaniile cele mai importante la nivel naţional, amintim: campania „Sănătate pentru sate”, prin care medici creştini ortodocşi se deplasează în zonele rurale şi oferă consultaţii gratuite mai ales persoanelor vârstnice, având în acest moment peste 12.000 de beneficiari; campania „Donează sânge, salvează o viaţă!” în cei 10 ani de la iniţiere a înregistrat ca rezultat recoltarea a peste 23.000 de litri de sânge, cu ajutorul voluntarilor Paraclisului Catedralei Naţionale şi, nu în ultimul rând, programul de telemedicină (screening şi diagnosticare) implementat de mai multe organizaţii din Federaţia Filantropia, prin care se asigură servicii de medicină pacienţilor preponderent vârstnici, care nu au posibilitatea fizică sau capacitatea financiară de a accede la consultaţii de specialitate.
Totodată, apreciem în mod deosebit activităţile de voluntariat organizate de tinerii ortodocşi în folosul persoanelor vârstnice, care nu mai au pe nimeni, prin susţinerea unor acţiuni umanitare, precum: asigurarea cumpărăturilor de strictă necesitate, sprijin material şi emoţional, consiliere psihologică şi alte servicii de îngrijiri la domiciliu, aducând prin toate acestea alinare, încurajare şi speranţă.
Felicităm pe organizatori şi binecuvântăm pe toţi participanţii la Simpozionul Internaţional de Teologie Pastoraţia persoanelor vârstnice – realitate şi responsabilitate, cu speranţa că acest eveniment academic va contribui la bucuria pe care o oferă întâlnirea cu iubirea lui Hristos, atât în rugăciune, cât şi în acţiune, în conlucrare pentru a manifesta preţuire şi recunoştinţă faţă de părinţii şi bunicii noştri.
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
[1] Sfântul Ioan Gură de Aur, în vol. Predici la sărbători împărăteşti şi cuvântări de laudă la sfinţi, trad. din limba greacă şi note de Pr. Prof. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2002, p. 559.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 258, Ultimul acces: 2026-08-26 20:35:47

Timp total: 0.03s...

[]:1