Treizeci de ani de la plecarea în veşnicie a Părintelui Dumitru Stăniloae

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Treizeci de ani de la plecarea în veşnicie a Părintelui Dumitru Stăniloae

[2023-10-05]

de Sorin Ioniţe

În urmă cu 30 de ani, în noaptea de 4 spre 5 octombrie, trecea la Domnul Părintele Dumitru Stăniloae. Datorită vieţii sfinte şi suferinţelor pe care le-a îndurat pentru mărturisirea credinţei în timpul regimului comunist ateu, marele teolog român este aproape de înscrierea în calendar.
Preotul Dumitru Stăniloae este propus spre canonizare, alături de mai mulţi mărturisitori, pentru anul 2025, când Biserica Ortodoxă Română împlineşte 140 de ani de autocefalie şi 100 de ani de la obţinerea statutului de patriarhie.
Repere biografice
Dumitru Stăniloae s-a născut în data de 16 noiembrie 1903 în Vlădeni, judeţul Braşov, şi a devenit o personalitate marcantă a Ortodoxiei, fiind profesor de teologie, dogmatist, filosof, istoric, ziarist şi traducător.
A urmat cursurile Liceului confesional umanist „Andrei Şaguna”, apoi, în 1922, a primit o bursă la Universitatea din Cernăuţi. Licenţa în Teologie a fost elaborată sub conducerea prof. Vasile Loichiţă, cu tema Botezul copiilor; a urmat apoi studii de specializare pentru Dogmatică şi Istorie bisericească la Atena.
În toamna anului 1928 şi-a susţinut, la Cernăuţi, teza de doctorat cu titlul Viaţa şi opera patriarhului Dosoftei al Ierusalimului şi legăturile lui cu Ţările Româneşti, sub îndrumarea prof. V. Loichiţă.
În ianuarie 1929 a plecat să studieze la Berlin, având profesori pe Hans Lietzmann şi Reinhold Seeberg, apoi la Paris şi la Belgrad, pentru studii de Bizantinologie şi Dogmatică şi documentare asupra operei originale a Sfântului Grigorie Palama.
La întoarcerea în ţară a fost încadrat profesor suplinitor la catedra de Teologie fundamentală a Academiei Teologice „Andreiene”, unde a desfăşurat activitate didactică timp de 17 ani.
În 5 octombrie 1930 s-a căsătorit cu Maria (născută Mihu), doi ani mai târziu a fost hirotonit preot, iar peste încă un an, în 8 octombrie, s-a născut fiica lui, Lidia.
În iunie 1936 a fost numit rector al Academiei Teologice din Sibiu, funcţie îndeplinită până în 1946.
A apărut la Sibiu, în 1946, primul volum din traducerea Filocaliei şi tot în acelaşi an a fost transferat prin „chemare” la Facultatea de Teologie a Universităţii din Bucureşti, urmându-l la catedra de Teologie ascetică şi mistică pe Nichifor Crainic.
Din 1950 a participat la întâlnirile organizate de grupul Rugul aprins, din care nu a făcut parte, dar unde a conferenţiat de câteva ori.
În 1958 a început un nou val de arestări în România, iar la 4 septembrie a fost arestat şi ulterior dus la Aiud. A fost eliberat cinci ani mai târziu în ianuarie şi a lucrat ca funcţionar la Biblioteca Sfântului Sinod.
Între anii 1974-1976 i-a fost îndrumător la cursurile de doctorat actualului Patriarh al României, în cadrul Institutului Teologic Universitar Ortodox din Bucureşti, Secţia Sistematică.
A devenit membru corespondent al Academiei Române din 1990, iar membru titular din 1991. A primit titluri de onoare din partea mai multor universităţi din lume. A trecut la cele veşnice în ziua de 5 octombrie 1993.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 244, Ultimul acces: 2026-08-29 16:16:08

Timp total: 0.03s...

[1]:1