Papa Francisc: Călugării şi călugăriţele sunt „inima pulsândă” a evanghelizării

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Papa Francisc: Călugării şi călugăriţele sunt „inima pulsândă” a evanghelizării

[2023-04-26]

foto: Vatican Media
Nu este o întâmplare faptul că patroana misionarilor în teritorii străine este o călugăriţă de clauzură, a afirmat miercuri Papa Francisc. Vorbind în Piaţa San Pietro pe 26 aprilie, Sfântul Părinte a indicat exemplul Sfintei Tereza de Lisieux, sfânta patroană a misionarilor, şi al altor persoane consacrate ce trăiesc în clauzură, care susţin viaţa Bisericii prin rugăciune de mijlocire. „Cu adevărat, călugării sunt inima pulsândă a proclamării [Evangheliei]. Rugăciunea lor este oxigen pentru toţi membrii Trupului lui Cristos, rugăciunea lor este forţa invizibilă care susţine misiunea”, a spus Pontiful în cadrul audienţei generale.

Papa a spus că mărturia „călugărilor şi călugăriţelor, surorilor şi fraţilor care renunţă la ei înşişi şi la lume pentru a-l imita pe Isus pe calea sărăciei, a castităţii, a ascultării şi pentru a mijloci în favoarea tuturor” este o mare mărturie care traversează istoria. A subliniat modul în care Sfânta Tereza de Lisieux şi-a descris vocaţia în autobiografia sa, „Istoria unui suflet”: „Am înţeles că Biserica are o Inimă şi că această Inimă arde de iubire. Am înţeles că numai Iubirea era cea care îi făcea pe membrii Bisericii să acţioneze, că dacă Iubirea s-ar fi stins vreodată, apostolii nu ar fi predicat Evanghelia şi martirii nu şi-ar fi vărsat sângele. Am înţeles că iubirea cuprindea toate vocaţiile. […] Atunci, în excesul bucuriei mele delirante, am strigat: ‘O, Isuse, Iubirea mea […]. Vocaţia mea, în sfârşit am găsit-o. […] Vocaţia mea este iubirea! […] În inima Bisericii, Mama mea, eu voi fi Iubire!”
Papa Francisc a adăugat că această iubire poate fi văzută în viaţa călugărilor şi călugăriţelor contemplative care lucrează şi se roagă în tăcere pentru întreaga Biserică. De asemenea, a evidenţiat exemplul Sf. Grigore de Narek – un preot, călugăr, mistic şi poet armean din secolul al X-lea – pe care l-a proclamat doctor al Bisericii în 2015. „Sfântul Grigore şi-a petrecut aproape întreaga viaţă în mănăstirea Narek. Acolo a învăţat să privească în adâncurile sufletului uman şi, prin fuziunea poeziei şi a rugăciunii, a marcat vârful atât al literaturii cât şi al spiritualităţii armeneşti”, a spus el. „Ceea ce frapează cel mai mult la el este solidaritatea universală al cărei interpret este. El împărtăşeşte soarta tuturor oamenilor şi îşi dedică viaţa pentru a mijloci pentru ei. Scrie: ‘Port în mine întregul pământ, şi totuşi sunt reprezentantul întregii lumi pentru a-i oferi rugăciunile’. Se numeşte pe sine însuşi ‘rugătorul întregii lumi’” (Cartea Plângerilor, 28).
Sfântul Părinte a subliniat că persoanele consacrate sunt mari evanghelizatori „pentru că, prin cuvânt, exemplu, mijlocire şi muncă zilnică, ei sunt o punte de mijlocire pentru toţi oamenii şi pentru păcate”. „Ei plâng şi pentru păcatele lumii şi se roagă şi mijlocesc cu mâini şi inimi ridicate”, a adăugat el. La finalul audienţei, a salutat mai multe ordine religioase prezente în Piaţa Sfântul San Pietro, printre care surorile franciscane oblate ospitaliere şi surorile saleziene ale Sfintei Inimi.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 306, Ultimul acces: 2026-08-18 07:42:46

Timp total: 0.03s...

[]:1