Patriarhul despre harul biruitor prin isihasm: Sf. Grigorie Palama, rod al îndemnului Ap. Pavel la rugăciune neîncetată

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Patriarhul despre harul biruitor prin isihasm: Sf. Grigorie Palama, rod al îndemnului Ap. Pavel la rugăciune neîncetată

[2022-10-27]

de Ştefana Totorcea

Părintele Patriarh Daniel a vorbit joi despre Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou ca sfânt isihast şi despre legătura lui cu credincioşii de pe ambele maluri ale Dunării, dar şi despre Sf. Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, pe care l-a descris ca pe un rod al lucrării harului în rândul tesalonicenilor: aceştia au împlinit de-a lungul secolelor îndemnul transmis lor de Sf. Ap. Pavel: Rugaţi-vă neîncetat!
Patriarhul României a evocat pe scurt ce se ştie despre viaţa şi descoperirea moaştelor Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, arătând că prima biserică ctitorită în cinstea a lui a fost făcută de domnitorul Ţării Româneşti.
Un sfânt al celor de pe ambele maluri ale Dunării
„Se ştie că domnitorii Ţării Româneşti erau din dinastia Basarabilor. Este o veche origine tracă a vechilor Basarabi, pentru că în zona respectivă, în sudul şi nordul Dunării era un trib, al bessilor”, a spus Părintele Patriarh Daniel, referindu-se la numele localităţii de origine a cuviosului.
„Regele lor se numea Bessarabos. Şi, de aici, domnii Ţării Româneşti, dorind să arate că au continuitate în istorie, că sunt autohtoni, au păstrat acest nume al Dinastiei Basarabilor. Aceasta explică legătura dintre acest cuvios sfânt şi oamenii evlavioşi de o parte şi de alta a Dunării.”
„Astăzi, Mănăstirea Basarabov se află în eparhia Înaltpreasfinţitului Părinte Naum, Mitropolit de Ruse. De aceea, este invitat des la Bucureşti şi o părticică din moaştele Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou de la Basarabi a fost dăruită de Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist acestei mănăstiri ca semn de comuniune frăţească şi de preţuire, pentru că Sf. Dimitrie cel Nou a vieţuit ca monah pe acele plaiuri din Valea Lomului, unde era un loc prielnic pentru rugăciune, pentru liniştire şi pentru isihie”, a continuat Preafericirea Sa.
„Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, este un sfânt rugător, isihast, care a trăit la sfârşitul secolului XIII-lea şi începutul secolului al XIV-lea”, a mai precizat Patriarhul României.
„Se ştie că, începând cu secolul al XII-lea, cu anul 1185, în părţile acestea s-a înfiinţat Ţaratul Vlaho-Bulgar (sau Româno-Bulgar) de către fraţii Petru şi Asan, care erau de origine vlahă şi care, împreună cu bulgarii, au înfiinţat Ţaratul Româno-Bulgar de Târnovo, care a avut-o ca ocrotitoare pe Sf. Cuv. Parascheva. Deci românii şi bulgarii aveau evlavie foarte mare faţă de sfinţii cuvioşi, rugători.”
Preafericirea Sa a amintit şi de o altă sfântă care are legătură atât cu regatul vlahilor şi bulgarilor de la sudul Dunării, cât şi cu Dinastia Basarabilor: „În secolul al XIV-lea, în Bulgaria, în Serbia şi în Ţările Române, printre sfinţii isihaşti a fost şi Sf. Cuv. Teofana Basarab, care a fost soţia unui rege bulgar, iar către sfârşitul vieţii s-a călugărit”.
„Era Teodora, fiica lui Basarab I, Întemeietorul Ţării Româneşti, şi a devenit Monahia, după numele Împărătesei bizantine Teofana. Ea a vieţuit în preajma cetăţii Târnovo.”
Ce este harul
În a doua parte a predicii, Patriarhul Daniel a vorbit despre Anul omagial al rugăciunii în Patriarhia Română (2022) şi unul din cei trei ocrotitori ai acestuia: Sf. Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului.
Pentru a marca acest an omagial, un fragment din moaştele sale au fost aduse de la Tesalonic pe Dealul Patriarhiei pentru sărbătoarea Sf. Dimitrie cel Nou, de o delegaţie condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Pantelimon de Veria, Naousa şi Kampania.
„Sf. Grigorie Palama este teologul rugăciunii neîncetate, împreună cu Sf. Grigorie Sinaitul, dar mai ales este teologul luminii celei necreate, al slavei Preasfintei Treimi, care s-a arătat la Schimbarea la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos ca fiind nu lumină de la soare, ci lumină care izvora din interiorul persoanei Mântuitorului Iisus Hristos – lumină necreată, lumină veşnică”, a explicat Preafericirea Sa.
„El a demonstrat în faţa adversarilor săi, care erau impregnaţi de o gândire scolastică apuseană, că există o distincţie între fiinţa divină, care nu se împărtăşeşte creaturilor, şi energiile divine, sau lucrările dumnezeieşti, care se împărtăşesc prin iubirea lui Dumnezeu, creaturilor. Sf. Grigorie Palama mai este numit şi teologul energiilor necreate.”
În continuare, Patriarhul României a explicat ce este harul, prin care se face sfinţirea slujitorilor Bisericii şi se sfinţesc toate lucrările şi activităţile Bisericii.
Harul „este dat nouă de Hristos şi împărtăşit nouă de Duhul Sfânt, mai ales prin Sfintele Taine ale Bisericii, dar şi prin viaţa de rugăciune. Prin rugăciune, noi ne întâlnim cu Dumnezeu şi El revarsă iubirea Sa în sufletul celui care se roagă.”
„Sf. Ap Pavel, când binecuvintează pe Corinteni în Epistola a doua, spune asa: Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi, cu toţi!”
„Se poate înţelege din această binecuvântare ce este harul: Harul Domnului nostru Iisus Hristos este iubirea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea, sau comuniunea Duhului Sfânt. Deci harul este al întregii Sfinte Treimi, descoperit nouă de Hristos şi dăruit nouă, împărtăşit, de Duhul Sfânt.”, a mai explicat Patriarhul.
Dacă în Vechiul Testament harul era desemnat printr-un cuvânt care însemna bunătatea şi mila arătată de Dumnezeu cuiva inferior Lui, în Noul Testament „harul este iubirea lui Dumenzeu arătată în Iisus Hristos şi împărtăşită prin Duhul Sfânt”.
Un sfânt, rod al rugăciunii neîncetate la Tesalonic
„În încheiere, însă, am dori să arătăm o lucrare a harului lui Dumnezeu în timp”, a subliniat Preafericirea Sa. „În noul Testament, Mântuitorul spune: Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu cădeţi în ispită. Însă, într-o formă mai intensă şi mai stăruitoare, Sf. Ap. Pavel a scris în Epistola I către Tesaloniceni (5, 17): Rugaţi-vă neîncetat! Aceasta este baza ishasmului.”
Cercetătorii spun că Sf. Ap. Pavel a scris această epistolă în anul 51. Iar învăţătura teologică a Sf. Grigorie Palama a fost acceptată de Biserică în 1351, a notat Patriarhul.
„Deci Sf. Ap. Pavel le-a spus tesalonicenilor: Rugaţi-vă neîncetat! Şi, peste 1300 de ani, Arhiepiscopul Tesalonicului a devenit teologul harului şi al rugăciunii neîncetate. Aici vedem cum Dumnezeu lucrează prin sfinţii Săi, spre slava Preasfintei Treimi şi a noastră mântuire”, a încheiat Patriarhul României.
Sfânta Liturghie pentru hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale a fost oficiată joi la Altarul Exterior de pe Dealul Patriarhiei. Au participat 39 de ierarhi, printre care Mitropolitul Patelimon de Veria, Naousa şi Kampania, care a adus la Bucureşti moaştele Sf. Grigorie Palama, precum şi Mitropolitul Naum de Ruse, eparhia în care se găseşte locul de baştină al Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou.
Sărbătoarea Sf. Dimitrie cel Nou, hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale, continuă până vineri, când va fi sărbătorit Sf. Ier. Iachint de Vicina, primul mitropolit al Ţării Româneşti. Tot atunci va fi serbată pentru prima oară după canonizare şi Sf. Cuv. Teofana Basarab, prima monahie de neam român din istorie.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 431, Ultimul acces: 2026-09-30 12:13:04

Timp total: 0.04s...

[]:1