Vernisajul expoziţiei de grafică „12 martiri”

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Vernisajul expoziţiei de grafică „12 martiri” – de Vera Vancea

[2022-10-25]

În după-amiaza zilei de luni, 24 octombrie 2022, Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca, zidul de apărare al vechii Cetăţi a Clujului, a devenit „catedrală”, nu doar prin prezenţa, în spaţiul expoziţional al Centrului de cultură urbană, a Preasfinţiei Sale Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, ci şi printr-o prezenţă spirituală deosebită, datorată expoziţiei cu portretele Episcopilor martiri şi mărturisitori ai Bisericii Greco-Catolice din România, realizate prin arta grafică în tehnică mixtă de către Vera Vancea, o tânără artistă aflată „în frumoasă şi constantă ascensiune, membră titulară UAP, cu numeroase expoziţii la activ, atât colective cât şi personale”, după cum precizează catalogul expoziţional.

Toţi cei care au ales să participe la vernisajul expoziţiei de grafică „12 martiri” au avut ocazia să întâlnească dincolo de portrete chipurile vii, pline de pace, ale Episcopilor martiri şi mărturisitori greco-catolici: Vasile Aftenie, Episcop vicar de Bucureşti; Ioan Bălan, Episcop de Lugoj; Ioan Chertes, Episcop titular (consacrat în clandestinitate); Tit Liviu Chinezu, Episcop titular (consacrat în clandestinitate); Ioan Dragomir, Episcop auxiliar de Maramureş; Valeriu Traian Frenţiu, Episcop de Oradea Mare; Iuliu Hirţea, Episcop auxiliar de Oradea Mare; Iuliu Hossu, Episcop de Cluj-Gherla şi primul Cardinal al României; Ioan Ploscaru, Arhiepiscop şi Episcop emerit de Lugoj; Alexandru Rusu, Episcop de Maramureş; Ioan Suciu, Administrator apostolic al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş; şi Alexandru Todea, Cardinal, Arhiepiscop emerit de Alba Iulia şi Făgăraş.
În introducere, studenţi ai Seminarului Eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul” din Cluj-Napoca au intonat Imnul Episcopilor martiri – imn care a răsunat şi în prezenţa Papei Francisc la Blaj, pe Câmpia Libertăţii, la data beatificării celor şapte Episcopi martiri, 2 iunie 2019. Expoziţia a fost apoi prezentată, în limbile română şi engleză, de către un oaspete al Eparhiei de Cluj-Gherla, pr. Eduard Fartan, rectorul Misiunii române din Londra. Pr. Eduard a împărtăşit premisele realizării lucrărilor artistice care îi reprezintă pe Episcopii Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, martiri şi mărturisitori: „A fost o inspiraţie pentru artistă faptul că s-au împlinit, în anul acesta, 74 de ani de la momentul arestării Episcopilor”.
A relatat că Expoziţia „12 martiri” a avut ca punct de pornire o comandă pe care a făcut-o, în mod personal, artistei, aceea de a realiza portretele Episcopilor martiri. „Ulterior” a continuat, „am avut multe discuţii, introduceri, cercetări ale unor imagini, atitudini ale Episcopilor, ce ştiam din istoria lor, şi astfel a fost un dialog al artistei Vera Vancea, de la Baia Mare, cu atitudinea acestor Episcopi şi i-a transpus în imagini aşa cum i-a văzut ea: nu atât portrete fizice, cât nişte portrete spirituale”. Pe măsură ce prindeau contur, pr. Eduard a observat că lucrările erau bine realizate, şi astfel a prins contur ideea de a organiza o expoziţie.
Pentru aceasta, a reuşit să „o înduplece” pe artistă să îşi dea acordul şi astfel a devenit posibil actualul vernisaj de la Cluj-Napoca al expoziţiei. Pr. Eduard a subliniat deschiderea spre universalitate a personalităţii Episcopilor români uniţi. Pentru că, a spus el, „jertfa lor nu a fost numai pentru Dumnezeu şi pentru Biserica noastră strict confesională. Exemplul pe care ei l-au dat a fost un exemplu pentru întreaga Românie. Într-un moment deosebit de crunt, de dureros pentru România, Episcopii martiri au fost oameni care au rămas verticali”. „Au rămas de partea luminii, chiar şi atunci când lucrul acesta a cerut jertfa vieţii lor”.
În continuare, Preasfinţia Sa Claudiu i-a mulţumit pr. Eduard pentru iniţiativă. A spus: „Există o discuţie în cadrul Bisericii noastre, apropo de felul în care Biserica Greco-Catolică trebuie să-şi redescopere locul şi identitatea astăzi, în 2022, pornind de la ceea ce era în 1948 şi mai înainte, dar încercând să fie cât mai curată în lumea prezentă. Şi pentru aceasta e necesar un dialog real cu lumea în care trăim, pentru a înţelege felul în care lumea de astăzi percepe Biserica noastră, felul în care Biserica noastră poate fi aproape de lumea de astăzi”. „Toate aceste lucruri le-am trăit într-un fel cu totul aparte în drumul sinodal iniţiat de Papa Francisc. În Biserica noastră există o comisie care gestionează calea Bisericii Greco-Catolice în România în societatea de astăzi, şi mă bucur că expoziţia de astăzi şi proiectul în cadrul căruia se situează ea, Vobiscum, este un proiect care merge în direcţia apropierii Bisericii de lumea în care trăim, prin portrete, imagini, discuţii, conferinţe, dar într-o manieră cât mai divulgativă”.
Preasfinţia Sa Claudiu şi-a exprimat bucuria că expoziţia se numeşte „12 martiri” şi nu „7 martiri” – după numărul Episcopilor care au fost beatificaţi – „dacă ne gândim că martir înseamnă mărturisitor, şi că acesta este sensul lor principal, faptul că au dat o mărturie. Partea esenţială, dincolo de ceea ce vedem, de portretele lor grafice sau spirituale, e să înţelegem că Dumnezeu ne cere şi nouă să fim martiri, cere de la noi o mărturie similară – nu neapărat aceeaşi. Aici cred că este adevărata provocare pentru Biserica noastră: în ce fel putem să mărturisim credinţa noastră, comuniunea noastră cu Dumnezeu, cu fraţii şi surorile noastre, într-o manieră amicală, prietenească, aşa cum apostolii de pe urmele lui Isus au făcut-o în toate timpurile, propunând o veste bună în lumea plină de veşti rele. Sper ca admirând portretele lor şi încercând să le retrăim, într-un fel personal, să reuşim să ne inspirăm de la ei şi să devenim şi noi mărturisitori ai credinţei pe urmele lor”.
Luând cuvântul, autoarea expoziţiei, Vera Vancea – de confesiune ortodoxă -, şi-a exprimat bucuria pentru aceste momente şi a împărtăşit, între altele, detalii despre tehnica realizării lucrărilor, o tehnică nouă pe care a abordat-o intuitiv. Ceea ce i s-a părut important a fost „calea străbătută până aici”. A mărturisit: „Am avut o experienţă în parte cu fiecare Episcop: i-am citit biografia, am empatizat cu ce au pătimit” şi aceste întâlniri spirituale de fapt au inspirat-o, dar, fără a-şi aroga merite personale, a afirmat că îşi doreşte să fie „doar un mesager, de sus, pentru voi”. În cele ce au urmat, Janeta Ciocan din Baia Mare, credincioasă greco-catolică, directoare de muzeu şi colecţionară, apropiată artistei, a prezentat o perspectivă artistică asupra expoziţiei, vorbind, de asemenea, despre toleranţă, ca mesaj al acestui moment pentru lumea contemporană. A concluzionat exprimându-şi convingerea că prezentând lumii aceste portrete, „facem cunoscute momentele tragice de final ale acestor oameni, care ne-au dat un exemplu că prin martiriu putem accede lângă Domnul, indiferent de unde venim”.
În încheiere, conf. dr. Alin Tat, profesor de filosofie la Universitatea Babeş-Bolyai, a fost invitat pentru a medita despre „libertatea de conştiinţă, în secolul al XXI-lea”, dar şi despre „libertatea religioasă”, pe care a prezentat-o ca pe o întâlnire între sfera politicului, a legilor, şi cea a religiei. „Avem”, a explicat el, „un aspect teologic: unii teologi spun că libertatea este chipul şi asemănarea lui Dumnezeu în om. Omul nu ar putea fi om dacă nu ar fi liber. Şi libertatea cum poate fi ea descrisă dacă nu mergem la sursa libertăţii, care este raportul omului cu Creatorul, cu sursa întregii Creaţii?” Privind la portrete, a remarcat libertatea interioară a Episcopilor, dar a arătat că libertatea religioasă se referă la libertatea exterioară, „adică cea pe care ne-o pot da oamenii, societatea, ne-o poate da statul. Şi aici intrăm într-un domeniu fascinant, al teologico-politicului”. A arătat că problema libertăţii religioase are cel puţin două feţe: aspectul formal, pe care îl dă legea, şi aspectul de conţinut, adică ce cred oamenii dintr-o societate.
Creştinismul a trecut şi el prin trei faze în raport cu libertatea religioasă: perioada de început, când religia era persecutată, apoi „a venit epoca constantiniană, în care creştinismul şi-a propus să devină o religie de stat, să dea naştere unei civilizaţii – un proiect grandios. Dar acest proiect a început să se erodeze în modernitate. Modernitatea a însemnat separarea între religios şi politic, o separare clară”. A mai spus: „Constatăm că în lumea de astăzi, creştinii sunt cei mai mari promotori şi apărători ai libertăţii religioase. Şi nu vorbim doar despre libertatea religioasă a creştinilor, ci despre libertatea religioasă a tuturor. Pentru că, în cele din urmă, Dumnezeu nu obligă pe nimeni să creadă într-un fel sau altul. Dumnezeu ne spune ceva pe care trebuie să-l acceptăm în mod liber. Deci noi trebuie să trăim în această condiţie, a libertăţii de alegere, dar şi a libertăţii religioase, pentru a putea în mod liber să îmbrăţişăm creştinismul”.
Pr. Eduard Fartan a încheiat subliniind că acest eveniment reprezintă în primul rând o invitaţie la dialog. Toţi participanţii au primit de la organizatori cataloage cu date din biografiile Episcopilor, scrise în limbile română, engleză şi italiană, şi cu imaginile care au făcut subiectul acestei expoziţii. Fundaţia „Vobiscum”, prin care s-a realizat expoziţia Verei Vancea, este un proiect deschis de Misiunea Română din Anglia, de dialog al credinţei creştine cu ştiinţele, cu cultura, cu artele, cu istoria, cu oameni de credinţe sau confesiuni diferite sau care nu profesează nicio credinţă religioasă, şi se află sub patronajul Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 511, Ultimul acces: 2026-10-01 12:00:40

Timp total: 0.04s...

[]:1