© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.04s...
Bătrâneţea: viitorul nostru. Starea persoanelor în vârstă după pandemie[2021-02-09]Pe 9 februarie 2021, Academia Pontificală pentru Viaţă a publicat documentul „Bătrâneţea: viitorul nostru. Starea persoanelor în vârstă după pandemie”, care vine la scurt timp după instituirea de către Papa Francisc a Zilei Mondiale a Bunicilor şi Vârstnicilor, pe 31 ianuarie.„Pandemia a scos la iveală o conştientizare dublă: pe de o parte, interdependenţa dintre toţi şi, pe de altă parte, prezenţa unor inegalităţi puternice”, afirmă documentul. „Cu această notă, Academia pentru Viaţă intenţionează să sublinieze urgenţa unei noi atenţii pentru persoanele în vârstă, care în ultimele decenii au crescut în număr peste tot. Dar fără a fi crescut şi apropierea de ei, şi cu atât mai puţin o înţelegere adecvată a marii revoluţii demografice din ultimele decenii. Pandemia Covid-19 – care a produs cele mai numeroase victime în rândul vârstnicilor – a evidenţiat această incapacitate a societăţii contemporane de a îngriji în mod corespunzător vârstnicii săi.” Datele arată că cele mai multe decese ale vârstnicilor afectaţi de Covid-19 au survenit în cămine. „Instituţionalizarea vârstnicilor, în special a celor mai vulnerabili şi singuri, propusă ca singura soluţie posibilă pentru îngrijirea lor, în multe contexte sociale relevă o lipsă de atenţie şi sensibilitate faţă de cei mai slabi, faţă de care ar fi mai degrabă necesar să se folosească mijloace şi finanţare adecvată pentru a garanta cea mai bună îngrijire posibilă celor care au cea mai mare nevoie, într-un mediu mai familiar”, atenţionează Academia Pontificală pentru Viaţă: „Avem nevoie de o nouă viziune, o nouă paradigmă care să permită societăţii să aibă grijă de persoanele în vârstă”. Această nouă paradigmă trebuie să pună în centru persoana, în integralitatea ei: „biografia sa, mediul său de viaţă, relaţiile sale actuale şi trecute”. Documentul propune astfel de exemple de soluţii pentru îngrijirea bătrânilor: „trai independent, trai asistat, co-locuire şi toate acele experienţe care sunt inspirate de conceptul-valoare de asistenţă reciprocă, permiţând în acelaşi timp persoanei să îşi menţină propria viaţă independentă”. La rândul său, Biserica este chemată să intervină: „În acest context, Diecezele, parohiile şi comunităţile ecleziale sunt, de asemenea, invitate să reflecteze mai atent la lumea bătrânilor”. Cu forţa fragilităţii lor, bătrânii sunt valoroşi în societate, prin experienţa pe care au acumulat-o şi prin inspiraţia pe care le-o oferă celor tineri . „De fapt, tineri şi bătrâni, prin întâlnire, pot aduce în ţesătura socială acea nouă limfă a umanismului care ar face societatea mai unită. Papa Francisc i-a îndemnat în mod repetat pe tineri să stea lângă bunicii lor”. Creştinii, în mod particular, „trebuie să se interogheze cu inteligenţa iubirii pentru a identifica noi perspective şi modalităţi prin care să răspundă provocării nu numai a îmbătrânirii, ci mai degrabă a slăbiciunii bătrâneţii”. Dar şi „întreaga societate civilă, Biserica şi diferitele tradiţii religioase, lumea culturii, a şcolii, a serviciului voluntar, a divertismentului, a economiei şi comunicaţiilor sociale trebuie să simtă responsabilitatea de a sugera şi susţine – în cadrul acestei revoluţii copernicane – măsuri noi şi radicale pentru a face posibil ca persoanele în vârstă să fie însoţite şi asistate în contexte familiale, în casa lor şi, în orice caz, în medii casnice care să arate mai mult ca o casă, decât ca un spital”. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 902, Ultimul acces: 2026-09-29 02:08:40
|
Timp total: 0.05s...
[]:1
