Factbox: Biserica şi diaspora românească de azi

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Factbox: Biserica şi diaspora românească de azi

[2020-12-09]

de Ştefana Totorcea

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2021 drept Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României. De ce este atât de importantă pastoraţia diasporei şi în ce condiţii se desfăşoară?
Termenul de diaspora desemnează membrii unui grup etnic care-şi părăsesc locul de origine şi se împrăştie în lumea largă. Provine din greaca veche:
gr.v. dia speiro – „a împrăştia (seminţe)”
Iniţial, termenul s-a referit la Exilul Babilonian al evreilor după distrugerea Ierusalimului în secolul al VI-lea î.Hr. Ulterior, semnificaţia cuvântului a fost extinsă pentru a acoperi migrarea oricărei populaţii în afara graniţelor ţării de origine.
Migraţia recentă a românilor este un fenomen fără precedent în istoria poporului nostru: numai între 2000 şi 2015, România a pierdut o zecime din populaţie în acest fel (estimarea, bazată doar pe cifre oficiale, este una minimală).
Oferim câteva date despre diaspora românească de azi şi importanţa ei pentru viaţa Bisericii şi pentru identitatea românească.
1. Cât de numeroasă este diaspora românească?
Diaspora românească este una dintre cele mai numeroase din lume. S-a spus în mass media că s-ar situa pe locul doi în lume după diaspora siriană, dar Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, a explicat de ce această statistică este falsă.
El a spus că românii din afara graniţelor se împart în trei categorii:
românii din teritoriile care au făcut cândva parte din România: Basarabia (Republica Moldova de azi), Bugeac şi Cernăuţi (în Ucraina de azi)
românii care nu au făcut niciodată parte din statul român: cei din Transcarpatia (Maramureşul istoric), cei de pe Valea Timocului (în Serbia şi Bulgaria) şi aromânii răspândiţi în Balcani
diaspora propriu-zisă, formată din românii care au plecat peste graniţe din voinţă proprie
„O greşeală frecventă când se estimează numărul lor este ca primele două categorii să fie incluse în ultima şi atunci se spune că România a produs cea mai mare diasporă după Siria, ceea ce este fals”, a spus profesorul Dungaciu.
În realitate, date publicate într-un raport recent al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) arată că diaspora românească este a cincea cea mai mare din lume, cuprinzând aproximativ 2,3 milioane de persoane.
2. Unde au plecat cei mai mulţi români din diaspora?
Raportul OCDE arată că cei mai mulţi români din diaspora se află în Italia (peste un milion), Germania (680.000) şi Spania (573.000).
Deşi ţările vorbitoare de limbi latine găzduiesc majoritatea emigranţilor români, Germania este destinaţia principală pentru cei cu studii superioare.
3. O zi anuală dedicată diasporei în Patriarhia Română
În 2009, Patriarhia Română a instituit „Duminica migranţilor români”, celebrată în prima duminică de după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Ziua era marcată încă din 2006 în Mitropolia Moldovei, la iniţiativa Părintelui Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
4. Ce face Biserica pentru românii diaspora?
a) Sprijină crearea de noi parohii şi filii
Românii au dus cu ei Ortodoxia în ţările de adopţie, iar viaţa liturgică îi ajută să-şi păstreze identitatea. De aceea, în ultimul deceniu, una din priorităţile pastorale ale Bisericii Ortodoxe Române a fost consolidarea comunităţilor româneşti din diaspora.
Patriarhia Română face eforturi să menţină unitatea şi identitatea românilor prin înfiinţarea de eparhii, protopopiate şi parohii. În 2018, Biserica Ortodoxă Română avea 14 eparhii în diaspora. În cadrul acestora funcţionau 1.303 parohii şi filii deservite de 1.098 de clerici.
b) Desfăşoară programe sociale, educaţionale şi culturale
Sprijin şi implicare socială
Mai multe parohii organizează acţiuni filantropice pentru românii vulnerabili social, pentru unii români care au nevoie de tratament în străinătate, pentru copiii din zona rurală care au nevoie de sprijin pentru a merge la şcoală.
Recent, parohiile din diaspora au strâns bani pentru a sprijini spitalele Covid-19 din ţară şi a le asigura copiilor din România şi din Basarabia tablete electronice pentru cursurile online.
Mai multe parohii din diaspora au dezvoltat şi puncte de sprijin şi găzduire pentru femeile în criză de sarcină.
Un astfel de proiect funcţionează la Parohia Torino II, care are cea mai intensă implicare socială din Episcopia Italiei. Un punct pro-viaţă similar a fost organizat, prin implicarea Părintelui Mitropolit Iosif, şi la Mănăstirea Godoncourt din Franţa.
Educaţie religioasă
Pr. Daniel Buda, Decanul Facultăţii de Teologie din Sibiu, a prezentat recent o situaţie a educaţiei religioase în diaspora românească. Aceasta se desfăşoară în ţările unde există un acord între statul român şi statul-gazdă, precum şi în unele zone (din Germania, de exemplu) unde există procentul de ortodocşi cerut de legea ţării, pentru a se permite ora de Religie în şcoli.
Acolo unde ora de Religie nu se poate desfăşura în şcoli, parohiile oferă programe de Şcoală Duminicală.
În 2018 a fost realizat un proiect pilot în Episcopia Italiei, împreună cu World Vision, care a asigurat formarea a persoanelor implicate în desfăşurarea activităţilor catehetice din cadrul Şcolii de Duminică. Ulterior, proiectul a fost introdus şi în Episcopia Spaniei şi Portugaliei.
Activităţi pentru tineri
Parohiile desfăşoară acţiuni de promovare a culturii şi tradiţiilor româneşti.
Într-un interviu oferit pentru Nepsis Roma, Arhidiaconul Sorin Mihalache spunea că
tinerii din diaspora „identifică mai clar componenta spirituală ca fiind o componentă esenţială pentru viaţa lor”.
El mai adăuga că tinerii din diaspora sunt mai interesaţi de ceea ce reprezintă România şi specificul naţional românesc, „au o anumită tentaţie de a conserva mai bine aceste lucruri”.
5. Unde funcţionează parohiile din diaspora
Unele comunităţi de români ortodocşi – de exemplu cele din Viena sau München – îşi construiesc propria biserică, altele cumpără proprietăţi şi le adaptează pentru viaţa liturgică ortodoxă şi activităţile lor parohiale. Iar altele încheie înţelegeri cu bisericile romano-catolice locale pentru a folosi alternativ spaţiile lor.
Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României va fi o bună ocazie pentru a reconsolida legăturile diasporei cu ţara şi a sprijini românii de peste graniţe să-şi păstreze identitatea.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 697, Ultimul acces: 2026-08-17 06:09:59

Timp total: 0.03s...

[]:1