Info AZS nr. 310 - Editie speciala

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Info AZS nr. 310 - Editie speciala - Legea Cultelor

[2007-02-02]

Info AZS
Buletin informativ
AARC - Departamentul Comunicare
Biserica Adventista de Ziua a Saptea din Romania
Nr. 310 - Editie speciala - Legea Cultelor
_______________________________
L Legea Cultelor – cu plusurile si minusurile ei
(Viorel Dima / AARC)
Biserica Adventista de Ziua a Saptea, ca si celelalte 17 culte recunoscute, a fost implicata in consultarile pentru realizarea Legii privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, care a fost adoptata la data de 28.12.2006. Inca de la inceputul acestor consultari, Biserica Adventista a sugerat ca dezbaterile pe marginea proiectului acestei legi sa se constituie intr-o negociere a relatiilor interconfesionale si a climatului religios din Romania, ceea ce s-a si intamplat.
Cele mai multe principii ale libertatii religioase pe care le-a promovat se regasesc in textul adoptat, fapt pentru care Biserica Adventista sustine aceasta lege si o apreciaza ca un salt important in evolutia libertatii religioase din Romania. Desigur, ea contine si norme care contravin principiilor libertatii religioase. Cele mai importante prevederi restrictive se refera la asociatiile religioase si nu afecteaza cultele recunoscute, dar cateva dintre ele ridica probleme chiar si acestora. Existenta acestor probleme trebuie sa mobilizeze agentii de schimbare si de promovare a libertatii religioase sa isi continue lucrarea si, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa se realizeze noi progrese. In cele ce urmeaza, prezentam cateva aspecte reglementate prin aceasta lege.
Spre deosebire de legile care au fost valabile pana acum in Romania cu privire la viata religioasa si care reglementau doar „regimul general al cultelor”, Legea 489 din 28 decembrie 2006 acorda atentie si libertatii religioase pentru indivizi, dupa cum afirma chiar titlul ei - „Legea privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor”. In felul acesta legiuitorul isi declara inca de la inceput intentia de a garanta libertatea religioasa atat indivizilor cat si colectivitatilor in sensul documentelor internationale privitoare la drepturile omului.
Cateva elemente de noutate si cu impact asupra libertatii religioase individuale
Articolul 5 (5, 6) interzice solicitarea si prelucrarea de date personale cu privire la convingerile sau apartenenta religioasa, si cu atat mai mult „obligarea persoanelor sa isi mentioneze religia in relatia cu autoritatile publice sau cu persoanele juridice de drept privat”. Aceasta prevedere reduce riscul de discriminare pe motive religioase la angajare, la concursurile de ocupare a diferitelor posturi, la examene in scoli, sau de abuzuri din partea autoritatilor publice. Pentru ca aceasta norma sa opereze, ar fi important ca cetatenii si mai ales credinciosii sa semnaleze orice solicitare sau prelucrare de date privitoare la religie, ca sa putem interveni si sa ajutam la aplicarea legii.
In baza art. 23 (3), pastorii si preotii nu pot fi obligati sa dezvaluie fapte care le-au fost marturisite sau pe care le-au aflat in procesul aplicarii disciplinei religioase. Aceasta inseamna ca nu pot fi chemati in tribunal sa depuna marturie cu privire la aceste fapte si nu pot fi solicitati de alte organe ale statului sa faca astfel de dezvaluiri.
Contributiile si donatiile pe care credinciosii le fac catre biserica pot fi deduse din impozitul pe venit al acestora (art. 10 (3)). Aplicarea acestui articol devine posibila dupa armonizarea Legii finantelor publice si Legii bugetului de stat cu Legea libertatii religioase.
Acces in cimitire. Articolul 28 obliga administratia publica locala „sa infiinteze cimitire comunale si orasenesti in fiecare localitate” si „sa aiba sectoare corespunzatoare pentru fiecare cult recunoscut, la cererea cultelor care functioneaza in localitate”. In localitatile in care nu exista inca cimitire comunale sau orasenesti, persoanele decedate „pot fi inhumate potrivit ritului” cultului de care apartin in cimitirele existente, chiar daca sunt confesionale (cu exceptia cimitirelor cultelor mozaic si musulman). Pentru a evita interpretarile eronate, Biserica Ortodoxa este pe punctul sa ia o decizie in Sinod, pe care o va comunica tuturor preotilor, conform careia nu au voie sa obstructioneze inmormantarea cuiva in cimitirele ortodoxe, in ritul specific cultului de care apartine. O astfel de decizie ar putea lua si celelalte culte. Speram ca aceasta norma va reduce numarul serviciilor de inmormantare esuate.
Noutatile in ceea ce priveste protectia cultelor religioase
„Impiedicarea sau tulburarea libertatii de exercitare a unui act religios se pedepseste conform dispozitiilor penale” (art. 13 (3)). Aceasta norma protejeaza Biserica de persoane sau grupuri turbulente din afara sau din interiorul ei.
In ceea ce priveste aplicarea disciplinei bisericesti, articolul 26 recunoaste competenta „organelor proprii de judecata religioasa”, conform statutelor si reglementarilor proprii, si stabileste ca „pentru probleme de disciplina interna sunt aplicabile in mod exclusiv prevederile statutare si canonice”. Asadar, in eventualitatea in care un membru tratat de biserica face plangere in instantele civile, acestea vor judeca cauza pe baza normelor cultului respectiv. Tot astfel, conform art. 23 (2) si 32 (3), angajatii cultului pot fi sanctionati disciplinar pentru incalcarea principiilor doctrinare sau morale ale cultului, potrivit propriilor statute si reglementari.
Aceste norme protejeaza biserica de atacurile rautacioase ale membrilor sau angajatilor nevrednici, dar in acelasi timp responsabilizeaza factorii implicati in aplicarea disciplinei bisericesti in sensul respectarii cu mai multa strictete a normelor si procedurilor.
Articolul 27 declara bunurile sacre insesizabile si imprescriptibile, protejandu-le si in situatii in care biserica intra in imposibilitate de plata a datoriilor. De asemenea, „persoanele care parasesc cultul nu pot emite pretentii patrimoniale” (art. 31), in sensul ca nu pot cere sa li se returneze darurile si contributiile materiale facute catre biserica.
Una dintre cele mai promitatoare norme pe care o contine aceasta lege se refera la posibilitatea autoritatilor publice centrale de a incheia cu bisericile „acorduri pentru reglementarea unor aspecte specifice traditiei cultelor” (art. 9 (5)), acorduri ce vor fi aprobate prin lege si vor avea autoritate juridica. Aceasta prevedere ofera posibilitatea ca problemele specifice Bisericii noastre sa fie reglementate printr-un astfel de acord, asa cum s-a intamplat si in Italia, Spania, Cehia etc.
Cultele recunoscute sunt parteneri sociali
„Statul roman recunoaste cultelor rolul spiritual, educational, social-caritabil, cultural si statutul de parteneriat social”, precum si „rolul important in istoria nationala a Romaniei si in viata societatii romanesti” si le socoteste „factori ai pacii sociale” (art. 7). Din aceste motive, „cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publica” (art. 8), fapt care le confera accesul in institutiile publice pentru asistenta religioasa si activitati sociale, precum si posibilitatea de a incheia cu autoritatile publice centrale „parteneriate in domeniile de interes comun” (art. 9 (5)).
Statutul de „persoana juridica de utilitate publica” pentru cultele religioase recunoscute inseamna un pas inainte in promovarea libertatii religioase si in separatia statului de biserica. Astfel, pana in prezent, statul finanta cultele pentru ca era datoria lui sa o faca, tratandu-le aproape ca si cum acestea ar fi fost institutii de stat. In baza noului statut juridic, cultele recunoscute primesc aceeasi finantare dar nu pentru ca sunt de stat, ci pentru ca sunt parteneri sociali si „furnizori de servicii sociale” (art. 10, par. 7). Cu alte cuvinte, cultele sunt platite pentru serviciile pe care le fac, nu pentru ca sunt dependente de stat. Este adevarat ca schimbarea aceasta este doar teoretica si nu modifica nimic pe fond, dar in realitate numai aceasta schimbare a teoriei face posibile alte dezvoltari in sensul separatiei.
Legat de relatia intre stat si biserica, merita sa mai subliniem ca „in Romania nu exista religie de stat; statul este neutru fata de orice credinta religioasa sau ideologie atee” (art. 9). Din acest motiv, „cultele sunt egale in fata legii si a autoritatilor publice”, fapt pentru care autoritatile nu vor promova si nu vor favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminari fata de vreun cult”, ci „vor coopera cu acestea in domeniile de interes comun” (art. 9).
Aspecte discutabile
Orice lege este perfectibila, si cu atat mai mult cea a cultelor. Legea pe care o analizam contine unele prevederi restrictive, care incalca principiul egalitatii intre cultele religioase atunci cand este vorba de cele nerecunoscute de stat, pe care legea le numeste asociatii religioase. Desi legea consfinteste inegalitatea intre cult recunoscut si asociatie religioasa, trebuie sa subliniem ca exercitarea drepturilor si libertatilor religioase ale membrilor acestora din urma nu au de suferit.
In aceasta sectiune, ma voi referi insa la doua prevederi care privesc si cultele recunoscute. Mai intai, prevederea din articolul 13 (2), privitoare la interzicerea ofensei publice adusa simbolurilor religioase, desi protejeaza simbolurile religioase ale tuturor cultelor, inclusiv ale Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea, trebuie sa observam ca acest articol contine un potential ridicat de risc de abuz de interpretare. Astfel, afirmarea credintei protestantilor ca inchinarea la icoane este nebiblica poate fi socotita de ortodocsi si catolici o defaimare a simbolurilor lor. Tot asa, argumentarea ortodocsilor ca nu trebuie sa fie respectata sambata ca zi de odihna poate fi socotita de adventisti ca o ofensa publica adusa unuia dintre simbolurile lor religioase. In acest sens, secretarul de stat pentru culte afirma ca aceasta prevedere trebuie inteleasa doar ca o afirmare a unui principiu, fara sa aiba consecinte juridice in practica.
Articolul 39 (5), sustine ca „in invatamantul confesional se pot inscrie elevi si studenti, indiferent de religie sau confesiune, garantandu-se libertatea educatiei religioase a acestora, corespunzatoare propriei religii sau confesiuni”. Daca in invatamantul public o astfel de norma este absolut necesara, in invatamantul confesional este abuziva. De ce? Pentru ca acela care se inscrie la o scoala confesionala isi asuma faptul ca acolo educatia religioasa este confesionala, in timp ce scoala confesionala trebuie sa-si asume doar sa nu impieteze libertatea religioasa a acestuia.
Raspuns la intrebari
Prevederea conform careia statutele cultelor trebuie depuse in 12 luni pentru recunoastere contine riscul ca Biserica Adventista sa nu fie recunoscuta?
Nicidecum. Biserica Adventista este recunoscuta prin legea 489/28.12.2006. Acum urmeaza recunoasterea statutelor, nu a cultelor. Se subintelege ca cele 18 culte sunt recunoscute pe baza statutelor vechi. Se presupune insa ca este posibil sa fi intervenit schimbari in unele statute, fapt pentru care acestea trebuie sa fie luate in consideratie.
Ar putea fi posibil ca Biserica Adventista, conform acestei legi, sa primeasca fonduri de la stat?
Biserica Adventista nu va accepta niciodata fonduri de la stat pentru salarii si pentru functionare, desi are acest drept legal. Nu accepta pentru ca sustine principiul separatiei bisericii de stat si separatia este vizibila, in primul rand, atunci cand bisericile isi pastreaza independenta financiara.
Totusi, Biserica ar putea accepta fonduri pentru proiecte sociale pe care le poate realiza in parteneriat cu diferite institutii ale statului. Acest lucru este posibil, plecandu-se de la faptul ca statul are responsabilitati sociale la a caror realizare biserica poate sa contribuie. In acest caz, statul participa cu fonduri, de exemplu, si biserica cu resurse umane.
Vor aplica autoritatile publice toate prevederile acestei legi?
Asa ar trebui. Daca nu o vor face, insa, pastorii, prezbiterii, responsabilii departamentului de libertate religioasa din bisericile locale si orice membru trebuie sa stie ce drepturi confera legea si sa vegheze ca acest lucru sa se intample. In acelasi timp, ar fi util sa trimita rapoarte la conferinta pentru ca factorii de raspundere sa poata initia demersurile necesare.
Ce urmeaza sa faca Biserica cu privire la drepturile religioase?
In primul rand sa multumeasca lui Dumnezeu pentru ca a ajutat ca o parte insemnata a principiilor libertatii religioase sa fie statuate prin aceasta lege, astfel incat, sub protectia ei sa ne putem exercita credinta si sa ne indeplinim misiunea. In al doilea rand, Biserica va analiza statutul de organizare si functionare si va propune completari cu privire la drepturile si obligatiile membrilor, angajatilor, organiazatiilor si institutiilor. Prevederile statutului aprobat prin lege vor avea putere juridica.
Apoi va solicita interpretari oficiale ale articolelor neclare sau controversate si va incerca, in colaborare cu specialisti din domeniul drepturilor omului, sa realizeze interpretari coerente cu doctrina (teoria) dreptului.
In plus, va analiza eventualitatea pregatirii unui acord intre institutiile publice centrale si Biserica Adventista. Ramane deschisa, totodata, posibilitatea initierii unor demersuri pentru realizarea de amendamente la aceasta lege.
______________________________________________________________________
Copyright © 2002 Agentia Adventista Romana de Comunicare, Str. Erou Iancu Nicolae 38-38A, Bucuresti, cod 077190, O.P. 30; Tel. 021 / 269 0338, Fax 021 / 269 0340. E-mail: comunicatii@adventist.ro
Director Departament Comunicare: Viorel Dima
Redactor: Valeriu Petrescu, Director Asociat
Asistent editorial: Nicoleta-Gabriela Lazaroaia
Directorii AARC din teritoriu: Narcis Ardelean - Banat, Paul-Florin Pauliuc - Moldova, Roland Paraschiv - Muntenia, Aurel Neatu - Oltenia, Emanuel Ban - Transilvania de Nord, Tamasi Karoly - Transilvania de Sud.
Incurajam reproducerea partiala sau integrala a acestui buletin, cu mentionarea sursei Info AZS. Pentru inscrierea sau stergerea de pe lista abonatilor Info AZS transmiteti optiunea dumneavoastra la comunicatii@adventist.ro Stiri selectate din Info AZS si alte informatii pot fi gasite pe pagina web a Bisericii Adventiste din Romania www.adventist.ro

Autor : AARC .

Sursa: www.Intercer.ro

Contor Accesări: 954, Ultimul acces: 2026-08-13 17:09:27

Timp total: 0.03s...

[]:1