© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Papa Francisc: Două lecţii oferite de Sf. Ştefan[2018-12-26]Rugăciunea AngelusÎn a doua zi de Crăciun, în Biserica Catolică de rit latin este sărbătorit Sfântul Ştefan, primul martir. Papa Francisc s-a oprit asupra exemplului oferit de acest sfânt şi asupra a două lecţii oferite de el: încredinţarea vieţii lui Dumnezeu şi iertarea persecutorilor. Redăm alocuţiunea papală dinaintea rugăciunii, după traducerea făcută de pr. Mihai Pătraşcu şi publicată pe InfoSapientia.ro. Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua! Bucuria Crăciunului încă inundă inimile noastre: continuă să răsune vestea minunată că Isus Cristos s-a născut pentru noi şi aduce lumii pacea. În acest climat de bucurie, celebrăm astăzi sărbătoarea Sfântului Ştefan, diacon şi primul martir. Ar putea părea straniu să alăturăm comemorarea Sfântului Ştefan de naşterea lui Isus, pentru că reiese contrastul dintre bucuria din Betleem şi drama lui Ştefan, ucis cu pietre la Ierusalim în prima persecuţie împotriva Bisericii de la începuturi. În realitate nu este aşa, pentru că Pruncul Isus este Fiul lui Dumnezeu făcut om, care va mântui omenirea murind pe cruce. Acum îl contemplăm înfăşat în scutece în iesle; după răstignirea Sa va fi înfăşat din nou de fâşii de pânză şi depus într-un mormânt. Sfântul Ştefan a fost primul care a mers pe urmele Învăţătorului divin cu martiriul; a murit ca Isus încredinţând propria viaţă lui Dumnezeu şi iertându-i pe persecutorii săi. Două atitudini: a încredinţa propria viaţă lui Dumnezeu şi a ierta. În timp ce era bătut cu pietre a spus: „Doamne Isus, primeşte sufletul meu” (Fapte 7,59). Sunt cuvinte complet asemănătoare cu acelea rostite de Cristos pe cruce: „Tată, în mâinile tale încredinţez sufletul meu” (Luca 23,46). Atitudinea lui Ştefan care imită cu fidelitate gestul lui Isus este o invitaţie adresată fiecăruia dintre noi să primim cu credinţă din mâinile Domnului ceea ce viaţa ne rezervă, pozitiv precum şi negativ. Existenţa noastră este marcată nu numai de circumstanţe fericite – ştim aceasta -, ci şi de momente de dificultate şi de rătăcire. Însă încrederea în Dumnezeu ne ajută să primim momentele obositoare şi să le trăim ca ocazie de creştere în credinţă şi de construire de noi relaţii cu fraţii. Este vorba de a ne abandona în mâinile Domnului, care ştim că este un Tată bogat în bunătate faţă de fiii Săi. A doua atitudine cu care Ştefan l-a imitat pe Isus în momentul extrem al crucii este iertarea. El nu îi blestemă pe persecutorii săi, ci se roagă pentru ei: „Apoi, căzând în genunchi, a strigat cu glas puternic: «Doamne, nu le socoti păcatul acesta»” (Fapte 7,60). Suntem chemaţi să învăţăm de la el să iertăm, să iertăm mereu, şi nu este uşor să facem aceasta – toţi ştim. Iertarea lărgeşte inima, generează împărtăşire, dăruieşte seninătate şi pace. Proto-martirul Ştefan ne indică drumul care trebuie parcurs în relaţiile interpersonale în familie, în locurile din şcoală, în locurile de muncă, în parohie şi în diferitele comunităţi. Mereu deschişi la iertare. Logica iertării şi a milostivirii este mereu învingătoare şi deschide orizonturi de speranţă. Însă iertarea se cultivă cu rugăciunea, care ne permite să ţinem privirea îndreptată spre Isus. Ştefan a fost capabil să îi ierte pe călăii săi pentru că, plin de Duhul Sfânt, îşi îndrepta privirea spre cer şi avea ochii deschişi spre Dumnezeu (cf. Fapte 7,55). Din rugăciune i-a venit puterea de a îndura martiriul. Trebuie să îl rugăm cu insistenţă pe Duhul Sfânt pentru ca să reverse asupra noastră darul tăriei care vindecă fricile noastre, slăbiciunile noastre, micimile noastre şi lărgeşte inima pentru a ierta. A ierta mereu! Să invocăm mijlocirea Sfintei Fecioare Maria şi a Sfântului Ştefan: rugăciunea lor să ne ajute să ne încredinţăm mereu lui Dumnezeu, în special în momentele dificile, şi să ne susţină în propunerea de a fi bărbaţi şi femei capabili de iertare. După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele: Iubiţi fraţi şi surori, Vă salut pe voi, toţi pelerinii, care provin din Italia şi din diferite ţări. Reînnoiesc vouă tuturor urarea ca în contemplarea Pruncului Isus, inimă şi centru al sărbătorilor de Crăciun, să se poată trezi atitudini de fraternitate şi de împărtăşire în familii şi în comunităţi. În aceste zile am primit multe mesaje de urări din Roma şi din alte părţi ale lumii. Nu îmi este posibil să răspund fiecăruia, dar mă rog pentru fiecare dintre ei. De aceea, astăzi exprim vouă şi tuturor mulţumirea mea sinceră, în special pentru darul rugăciunii pe care atâţia dintre voi aţi promis să îl oferiţi. Multe mulţumiri! Sărbătoarea frumoasă de Sfântul Ştefan şi vă rog nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere! Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1090, Ultimul acces: 2026-11-10 14:24:15
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
