© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Patriarhul Daniel: Colindele – expresie a unităţii de credinţă şi de neam (Text integral)[2018-12-17]de Sorin IoniţeCuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la concertul tradiţional de colinde „Răsăritul cel de Sus” al Patriarhiei Romane, Palatul Patriarhiei, luni, 17 decembrie 2017. Această ediţie a concertului tradiţional de colinde al Patriarhiei Române, „Răsăritul cel de Sus”, are loc în Anul Omagial al unităţii de credinţă şi de neam şi Anul comemorativ al Făuritorilor Marii Uniri din 1918. Suntem în anul în care aniversăm Centenarul statului român unitar – 100 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, care a adunat laolaltă toate teritoriile româneşti şi, în acelaşi timp, anul în care, cu ajutorul lui Dumnezeu, am săvârşit sfinţirea Altarului Catedralei Naţionale, Catedrala Mântuirii Neamului românesc, dorită încă din secolul XIX de Mihai Eminescu şi Regele Carol I. Legătura dintre credinţă şi tradiţiile populare este una profundă, iar colindele sunt expresia muzicală populară a unităţii de credinţă şi de neam a românilor. În toate provinciile româneşti, colindele s-au manifestat dintotdeauna ca o modalitate de cultivare populară a credinţei în Întruparea Fiului lui Dumnezeu, propovăduită pe aceste plaiuri începând cu Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României. Tocmai de aceea, între vechile colinde româneşti se află şi colindul Sfântului Andrei, foarte popular în zonele Dobrogei şi Munteniei, dar şi în alte părţi ale ţării. Chiar dacă aceste colinde se referă cu prioritate la apropiata sărbătoare a Naşterii Domnului, ele reflectă întreaga lucrare mesianică pe pământ a Domnului Iisus Hristos, Cel întrupat, răstignit, înviat şi înălţat întru slavă la cer de-a dreapta Tatălui. Colindele sunt expresia cea mai vie, într-un limbaj simplu, accesibil tuturor, a culturii teologice şi duhovniceşti populare, o prelungire a Liturghiei şi a slujbelor de Crăciun auzite în biserică. La noi, la români, colindele se cântă în toate regiunile ţării, din Maramureş până în Dobrogea, din Banat până în Moldova şi Bucovina, la sate şi la oraşe deopotrivă. Mărturisirea prin colinde a unităţii de credinţă creştină prin intermediul aceluiaşi grai românesc este, în acelaşi timp, o mărturisire şi o dovadă a unităţii etnice a poporului român. Iar jertfa colindătorilor, aceea de a merge din casă în casă prin frig, sporeşte bucuria comuniunii sau a unităţii cu cei colindaţi, oferindu-le totodată gazdelor prilejul să-şi arate la rândul lor credinţa, dar şi generozitatea şi recunoştinţa faţă de colindători. Poporul român este un popor jertfelnic şi răbdător, care trăieşte şi propovăduieşte legătura dintre jertfă şi biruinţă. Prin multe jertfe, poporul român a păstrat unitatea de credinţă, de neam, de limbă, de cultură, iar acum o sută de ani, în sfârşit, a realizat şi unitatea teritorială şi existenţa lui statală. Vulturul stavrofor (purtător de cruce) de pe stema României, care poartă crucea în plisc, arată că înălţarea întru demnitate se realizează după ce am luptat cu vitejie şi am dăinuit prin jertfelnicie, prin osteneală şi prin răbdare, prin credinţă verificată în suferinţă şi împlinită în biruinţă. Colindatul este o lucrare misionară şi o vestire a bucuriei, a păcii şi a iubirii, ca daruri ale lui Dumnezeu pentru oameni. Copiii binevestesc Naşterea Domnului Iisus Hristos, din casă în casă, prin viu grai, iar naşterea ca Om a Fiului lui Dumnezeu este aşezată poetic în legătură cu taina Crucii, a Învierii şi a Vieţii veşnice. De aceea, tradiţia colindelor trebuie cultivată ca un mod de întărire a unităţii de credinţă şi de neam a poporului român, dar şi pentru a spori bucuria în familie, în biserică şi în societate, într-o vreme când lumea secularizată devine tot mai individualistă, însingurată şi tristă. Potrivit hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, anul 2019 va fi „Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)”. Colindele pe care le ascultăm în aceste zile, ca şi majoritatea celorlalte tradiţii specifice poporului român creştin ortodox, s-au născut şi sunt cel mai bine cultivate în lumea satului, unde, aşa cum spunea poetul Lucian Blaga, „s-a născut veşnicia”. Să ne pregătim, aşadar, să sărbătorim în anul 2019, aşa cum se cuvine, istoria satului românesc, cinstind cu recunoştinţă pe preoţii, învăţătorii şi primarii gospodari, care au cultivat hărnicia şi dărnicia, unitatea şi demnitatea poporului român. Felicităm pe participanţii la concertul tradiţional de colinde al Patriarhiei Române, „Răsăritul cel de Sus”, felicităm Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române, organizatorul evenimentului, şi binecuvântăm pe toţi românii, dorindu-le Sărbători fericite cu sănătate şi bucurie sfântă! La mulţi şi fericiţi ani! † Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 1022, Ultimul acces: 2026-11-10 08:59:32
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
