Pr. Raniero Cantalamessa: Dumnezeu există şi aceasta ajunge! - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

 
eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Pr. Raniero Cantalamessa: Dumnezeu există şi aceasta ajunge!

[2018-12-08]
pr. Raniero Cantalamessa
Ce a înţeles Moise când Dumnezeu i s-a prezentat, în tufişul care arde dar nu se consumă, drept „Eu sunt cel care sunt”? Expresia a fost interpretată în timp „ca o definiţie a ceea ce este Dumnezeu, Fiinţa absolută, ca o afirmaţie a celei mai profunde esenţe a Lui”. Pentru Moise-păstorul însă, a afirmat pr. Cantalamessa, această interpretare cu tentă filosofică îi era străină. „Fraza înseamnă mai degrabă: ‘Eu sunt cel care exist’; sau şi mai simplu: ‘Eu exist (sau Eu voi exista) pentru voi!’. Este vorba de o afirmaţie concretă, nu abstractă; se referă mai mult la existenţa lui Dumnezeu decât la esenţa Sa.”

Afirmaţiile au fost făcute de predicatorul papal în prima predică ţinută în acest Advent, vineri, 7 decembrie 2018, în capela Redemptoris Mater, pentru Papa şi membrii Curiei Romane. Tema generală a reflecţiilor din acest an este luată din Psalmul 42,2: „Sufletul meu e însetat de Dumnezeul cel viu”. Ca punct de plecare, pr. Raniero Cantalamessa a vorbit la început despre Dumnezeu însuşi. „În acea zi (în faţa tufişului arzând) Moise a descoperit un lucru foarte simplu, dar capabil să pună în mişcare şi să susţină tot procesul de eliberare care va urma. A descoperit că Dumnezeul lui Abraham, al lui Isaac şi al lui Iacob există, este, e o realitate prezentă şi activă în istorie, pe care se poate conta. De altfel, e tot ceea ce avea nevoie Moise să ştie în acel moment, nu o definiţie abstractă a lui Dumnezeu.”
Predicatorul a făcut o constatare tristă: am ajuns mai preocupaţi de extratereştrii din univers decât de Fiinţa ce a creat universul. „Oamenii din timpul nostru sunt pasionaţi să caute semnale ale existenţei de fiinţe vii şi inteligente pe alte planete. Este o căutare legitimă şi de înţeles chiar dacă e atât de nesigură. Însă puţin caută şi studiază semnalele Fiinţei vii care a creat universul, care a intrat în el, în istoria sa şi trăieşte în el. ‘În El trăim, ne mişcăm şi suntem’ (Fap 17,28) şi nu ne dăm seama de aceasta. Îl avem pe Cel Viu real în mijlocul nostru şi îl neglijăm pentru a căuta fiinţe vii ipotetice care, în cel mai bun dintre cazuri, ar putea să facă foarte puţine pentru noi, desigur nu să ne salveze de moarte.”
Pr. Raniero s-a oprit puţin asupra unei imagini legate de Dumnezeu: cea de stâncă. „Mai mult decât un simplu titlu, stânca apare, în Biblie, ca un soi de nume personal al lui Dumnezeu, aşa încât trebuie să fie scris, uneori, cu majusculă: ‘El este Stânca, lucrarea lui este desăvârşită’ (Dt 32,4). Dar pentru ca această imagine să nu ne provoace spaimă şi supunere datorită durităţii şi impenetrabilităţii pe care o evocă, iată că Biblia adaugă imediat un alt adevăr: El este stânca ‘noastră’, stânca ‘mea’. Adică o stâncă pentru noi, nu împotriva noastră. ‘Domnul este stânca mea’ (Ps 18,3), ‘stânca mea, cetatea mea’ (Ps 31,4), ‘stânca mântuirii noastre’ (Ps 95,1).”
Şi a continuat: „Stâncă nu este un titlu abstract; nu spune numai ce este Dumnezeu, ci şi ce trebuie să fim noi. Stânca este făcută pentru a fi escaladată, pentru a căuta refugiu în ea, nu numai pentru a fi contemplată de departe. Stânca atrage, pasionează. Dacă Dumnezeu este stâncă, omul trebuie să devină un ‘căţărător de stânci’. Isus spunea: ‘Învăţaţi de la stăpânul casei’; ‘Priviţi pescarii’; Sfântul Iacob continuă spunând: ‘Priviţi-i pe agricultori’. Noi putem adăuga: ‘Priviţi-i pe căţărători!’ Dacă se lasă noaptea sau vine o furtună, nu comit imprudenţa să încerce să coboare, ci şi mai mult se strâng de stâncă şi aşteaptă să treacă furtuna.”
Predica s-a încheiat cu referinţa la Sf. Francisc de Assisi, care a fost cândva tulburat de situaţia din ordinul său. Isus i-a apărut în vis, liniştindu-l că problema este a Lui, nu a lui Francisc. „Sfântul a fost aşa de reînsufleţit de cuvintele lui Cristos încât repeta în sinea lui o exclamaţie: ‘Dieu est, et acela suffit’. Francisc, Dumnezeu există şi asta ajunge! Dumnezeu există şi asta ajunge! Să învăţăm să repetăm şi noi aceste cuvinte simple atunci când, în Biserică sau în viaţa noastră, ne aflăm în situaţii asemănătoare cu cele ale lui Francisc: Dumnezeu există şi aceasta ajunge!”

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 1105, Ultimul acces: 2026-11-10 10:18:34