Mesajul Patriarhului Daniel cu prilejul Conferinţei internaţionale de la München

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.06s...

Ştiri şi Evenimente

Mesajul Patriarhului Daniel cu prilejul Conferinţei internaţionale de la München

[2018-11-22]

de Florin Nicolaie

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat un mesaj cu prilejul Conferinţei internaţionale dedicate contribuţiei Ortodoxiei româneşti la identitatea creştină a Europei şi la dialogul intercreştin organizată la München în perioada 22-23 noiembrie 2018.
Mesajul Preafericirii Sale este intitulat „Ortodoxia românească – punte de legătură între Orient şi Occident”.
În cuvântul său, Părintele Patriarh Daniel a evidenţiat că „ Europa de astăzi are mare nevoie de coexistenţă paşnică şi armonie între diferitele popoare şi între identităţile etnice, religioase şi culturale care o compun”.
Apreciem în mod deosebit faptul că la conferinţa internaţională de la München, care doreşte să evalueze şi să prezinte spaţiului universitar şi eclezial german elemente fundamentale ale istoriei, teologiei şi spiritualităţii ortodoxe româneşti.
Ortodoxia românească – punte de legătură între Orient şi Occident
Am luat act cu mare bucurie de informarea trimisă de Pr. Prof. Dr. Daniel Benga cu privire la organizarea de către Institutul de Teologie Ortodoxă al prestigioasei Universităţi Ludwig-Maximilian din München a acestei conferinţe internaţionale dedicate contribuţiei Ortodoxiei româneşti la identitatea creştină a Europei şi la dialogul intercreştin, în contextul în care Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2018 drept Anul Omagial al unităţii de credinţă şi de neam şi Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 pe tot cuprinsul Patriarhiei Române.
Apreciem în mod deosebit faptul că la conferinţa internaţională de la München, care doreşte să evalueze şi să prezinte spaţiului universitar şi eclezial german elemente fundamentale ale istoriei, teologiei şi spiritualităţii ortodoxe româneşti, au confirmat participarea teologi ortodocşi români, precum şi teologi occidentali ortodocşi, catolici şi protestanţi, cunoscători ai gândirii teologice a Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, de la a cărui trecere la cele veşnice, în anul 1993, s-au împlinit în toamna aceasta 25 de ani.
Etnogeneza românească şi creştinarea poporului român au fost două procese concomitente şi convergente, astfel încât credinţa creştină a devenit principalul element constitutiv al conştiinţei de sine a românilor încă de la apariţia poporului român în istorie, alături de latinitate sau romanitate. Poporul român aparţine lumii răsăritene prin expresia ortodoxă bizantină a creştinismului său, însă, totodată, prin latinitate sau romanitate, aparţine lumii occidentale, fiind singurul popor latin care a adoptat creştinismul răsăritean.
Primind aşadar creştinismul ortodox bizantin în haină latină şi fiind situat la confluenţa Occidentului cu Orientul şi a Ortodoxiei slave cu Ortodoxia greacă, creştinismul românesc şi-a asumat rolul de punte între Răsărit şi Apus, între Ortodoxie şi confesiunile creştine apusene, mai ales în Transilvania. Având vocaţia de a fi un factor de echilibru şi de coexistenţă paşnică, Ortodoxia românească s-a remarcat de-a lungul secolelor prin toleranţă, deschidere şi ospitalitate. De pildă, când creştinii armeni sau urmaşii lui Jan Hus din Cehia sau unitarienii din Apus au fost persecutaţi în diferite spaţii europene, sau când creştinii erau persecutaţi şi asupriţi în Imperiul Otoman, aceştia au fost primiţi de principii ortodocşi români, care le-au acordat libertatea de a-şi păstra cultul propriu în Principatele române sau i-au ajutat pe creştinii aflaţi sub stăpânirea otomană să plătească impozitele cerute de Poarta otomană.
Această vocaţie de punte de legătură între culturi şi comunităţi creştine diferite a fost subliniată de Papa Ioan Paul al II-lea, în cuvântul rostit în data de 7 mai 1999, în cursul vizitei sale în România, prima vizită a unui pontif roman într-o ţară majoritar ortodoxă: „Datorită credinţei creştine, această ţară, care este legată de memoria lui Traian şi de romanitate, dar care evocă chiar în nume Imperiul Roman de Răsărit şi civilizaţia bizantină, a devenit în decursul secolelor o punte de legătură între lumea latină şi Ortodoxie, ca şi între civilizaţia elenă şi popoarele slave”.
Considerăm că Europa de astăzi are mare nevoie de coexistenţă paşnică şi armonie între diferitele popoare şi între identităţile etnice, religioase şi culturale care o compun. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae afirma, în acest sens: „Creştinismul recunoaşte realitatea neamurilor, ca grupări cu grai, cu tradiţii, cu aplecări şi cu comori spirituale proprii. Omenirea este o unitate, dar nu o unitate monotonă, asemenea unei mase anorganice, sau a unei serii de piese identice, produse într-o fabrică. Ci unitatea ei cuprinde, fără a prejudicia, bogăţia unor nesfârşite nuanţări”.
Aceste nuanţări şi daruri diferite ale popoarelor europene au fost înţelese de Părintele Dumitru Stăniloae tocmai datorită studiilor teologice realizate în mai multe spaţii teologice europene (München, Berlin, Paris, Atena, Belgrad, Istanbul), care, în cele din urmă, au condus la sinteza sa teologică remarcabilă, accesibilă astăzi şi în unele limbi străine prin traduceri.
În semestrul de iarnă 1928/1929, Părintele Stăniloae a urmat chiar la această Universitate din München, cursurile de istorie şi filologie bizantină ale Profesorului August Heisenberg, iar în semestrul de vară a mers la Berlin, unde a urmat cursuri de istoria Bisericii sub îndrumarea celebrului Profesor Hans Lietzmann şi de teologie sistematică cu Reinhold Seeberg. Aceste specializări, precum şi documentarea din 1929 la Paris, Belgrad şi Istanbul l-au ajutat să pregătească documentarea necesară pentru lucrarea sa fundamentală despre viaţa şi opera Sfântului Grigorie Palama, care a inaugurat sintezele neopatristice ale secolului al XX-lea.
Institutul de Teologie Ortodoxă al Universităţii Ludwig-Maximilian din München este singura instituţie de stat din Europa de Vest care pregăteşte studenţi din toate ţările majoritar ortodoxe şi din diaspora ortodoxă pentru a deveni preoţi şi profesori pentru disciplina religie ortodoxă în spaţiul germanofon (Germania, Austria şi Elveţia) şi s-a remarcat în ultimii ani prin promovarea cooperării panortodoxe, dar şi a dialogului cu unele confesiuni creştine nu doar în Germania, ci la nivel european. Existenţa unei asemenea instituţii de cultură teologică ortodoxă în centrul Europei, în cadrul uneia dintre cele mai prestigioase universităţi din lume, constituie o şansă deosebită pentru evidenţierea specificului teologiei şi spiritualităţii ortodoxe în mediul occidental.
Am apreciat în mod deosebit organizarea celor două conferinţe internaţionale dedicate Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe (Creta, 2016), în care au fost studiate valoarea teologică şi receptarea documentelor finale aprobate de Sfântul şi Marele Sinod în iunie 2016. În contextul panortodox actual, caracterizat de necesitatea unui dialog mai intens şi a unei cooperări mai active între Bisericile Ortodoxe, dar şi în contextul european intercreştin, subliniem rolul important pe care îl are Institutul de Teologie Ortodoxă al Universităţii din München în promovarea dialogului şi a cooperării teologice şi ecleziale. Prin urmare, aducem alese mulţumiri preşedintelui acestei universităţi, Prof. Dr. Bernd Huber, conducerii Universităţii Ludwig-Maximilian şi decanilor celorlalte două facultăţi de teologie (catolică şi evanghelică) pentru sprijinul şi susţinerea acestei importante instituţii de formare şi cercetare teologică ortodoxă în Germania.
Binecuvântăm deschiderea lucrărilor Conferinţei Internaţionale – Teologie ortodoxă în context european. Contribuţia Ortodoxiei româneşti la identitatea creştină a Europei şi la dialogul intercreştin – organizată de Institutul de Teologie Ortodoxă al Universităţii Ludwig-Maximilian din München chiar cu câteva zile înainte de 25 noiembrie 2018, ziua în care va fi sfinţită Catedrala Naţională din Bucureşti, un edificiu simbol al spiritualităţii româneşti, care îmbină elemente din arhitectura răsăriteană şi apuseană.
Ne rugăm Preasfintei Treimi să reverse darurile Sale cele bogate asupra tuturor conferenţiarilor şi participanţilor la această importantă manifestare academică dedicată Ortodoxiei româneşti şi contribuţiei sale în contextul european contemporan.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 924, Ultimul acces: 2026-11-10 05:58:19

Timp total: 0.07s...

[]:1