PS Florentin despre audienţa la Papa Francisc

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

PS Florentin despre audienţa la Papa Francisc

[2018-11-10]

Episcopii români la Papa
Audienţa comună la Sfântul Părinte Papa Francisc a avut loc în dimineaţa zilei de joi, 8 noiembrie 2018, la Palatul apostolic din Vatican. De la Roma, PS Florentin a evocat acest moment pentru biroul de presă al Episcopiei de Cluj-Gherla: „Am ajuns în Cetatea Vaticanului în jurul orei 10.30. Ne-am bucurat pentru că împreună cu noi a fost şi Preasfinţitul Virgil care s-a externat pentru această zi din spitalul de la Udine şi a venit să participe la întâlnirea cu Sfântul Părinte.

Cu toţi eram cuprinşi de emoţii şi bucurie pentru acest moment central semnificativ al vizitei ad limina, în care aveam ocazia să îl întâlnim pe urmaşul lui Petru, acela care este semnul vizibil al unităţii Bisericii Catolice. Aveam cu toţii multe preocupări, multe întrebări pe care am fi vrut să i le punem Sfântului Părinte, de aceea, aşteptam cu multă bucurie momentul întâlnirii. În jurul orei 11.15 uşa către salonul de aşteptare s-a deschis şi am fost invitaţi prin alte trei aule să ajungem în biblioteca apostolică. Am mers împreună cu diaconul Marius Alin care ţinea cadourile pentru Sf. Părinte, o icoană a Maicii Domnului, un raport în imagini despre Eparhia noastră şi o imagine cu Episcopii Martiri, respectiv cu Cardinalul nostru martir şi mărturisitor Iuliu Hossu.
Ne-am oprit, am sărutat inelul Pescarului cu bucurie şi l-am prezentat pe diaconul Marius Cîmpean. După acest schimb de prezentări, i-am arătat Sfântului Părinte imaginea cu Episcopii martiri şi pe cea cu Cardinalul Iuliu Hossu, la vederea cărora, Sfântul Părinte a spus: «da, îmi aduc aminte, ştiu bine despre ce este vorba» şi a spus chiar mai mult: «am discutat cu Prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor şi cauza merge înainte». Această veste m-a bucurat foarte mult. A mai spus că vor avea loc, pe anumite etape concrete, citirea şi judecarea dosarelor Episcopilor noştri, respectiv a celor două volume numite Positio, deci Papa era foarte bine informat asupra cauzei de beatificare a martirilor Bisericii noastre. După acest moment i-am oferit icoana Maicii Domnului, de care Sfântul Părinte s-a arătat entuziasmat: a spus că această icoană este într-adevăr foarte frumoasă şi deosebită, apoi i-am arătat câteva file din dosarul cu imagini care reflectă diferite aspecte ale vieţii Eparhiei noastre.
În câteva minute s-au încheiat saluturile şi Sfântul Părinte a invitat întreg personalul să iasă din biblioteca apostolică, inclusiv gărzile, fotografii şi cameramanul. Am rămas doar noi, Episcopii şi Sfântul Părinte, care a luat cuvântul, ne-a urat «bun venit!» şi a adăugat: «Am renunţat la audienţele private pentru că am dorit să fim împreună şi vom avea acest moment de discuţie în care vă rog să vă simţiţi total liberi, să îmi spuneţi tot ce aveţi de spus, tot ce doriţi să mă întrebaţi.» Ne-am bucurat de deschiderea sinceră pe care Sfântul Părinte a arătat-o faţă de noi. După acest moment, Episcopii au luat, pe rând, cuvântul, începând cu Vicepreşedintele Conferinţei Episcopale, Arhiepiscopul Ioan Robu, Mitropolitul de Bucureşti. Fiecare dintre Episcopi a încercat să expună propriile probleme.
Am luat şi eu cuvântul şi i-am spus Sfântului Părinte despre aniversarea de 165 de ani a Eparhiei noastre şi despre Catedrala noastră în construcţie care va fi dedicată martirilor şi mărturisitorilor sec. al XX-lea. După ce m-a ascultat, Sfântul Părinte mi-a spus: «Iată, sângele martirilor poate fi un element care să unească Bisericile noastre şi un pas important pe calea ecumenismului pe care dorim să îl continuăm, sigur, ca să urmăm în primul rând voinţa Mântuitorului căreia cu toţii ne supunem.» Au fost abordate şi alte teme. Sfântul Părinte asculta ceea ce Episcopul care lua cuvântul spunea şi apoi sau răspundea, sau completa cu o meditaţie, sau arăta cum se pot rezolva anumite probleme, oferea exemple, soluţii.
Între temele generale abordate s-au mai abordat teme ecumenice, tema migraţiei, a diasporei româneşti în Italia şi în alte ţări, s-au mai abordat probleme evident legate de vizita Sfântului Părinte în România şi ne-am bucurat, pentru că vizita nu mai este o probabilitate, este o certitudine şi rămâne doar de stabilit perioada exactă când va avea loc şi traseul pe care îl va face Sfântul Părinte cu această ocazie. Ne-am bucurat pentru această veste bună, aşa cum ne-am bucurat şi pentru vestea bună despre stadiul avansat al procesului de beatificare a Episcopilor noştri, cu speranţa de a putea pune împreună aceste două mari evenimente ale Bisericii noastre Catolice din România. S-a abordat şi problema tinerilor, a Sinodului despre tineri care abia s-a încheiat la Roma. Au fost abordate şi probleme practice, legate de organizare, învăţământ, în funcţie de aspectele pe care le ridicau Episcopii care au fost de faţă.
Totul a decurs într-o atmosferă relaxată şi în acelaşi timp foarte trează asupra problemelor şi am admirat înţelepciunea Sfântului Părinte prin care era, deopotrivă, foarte atent în a asculta şi nu a întrerupt pe nimeni, fiecare şi-a putut pune toate întrebările până la capăt, şi apoi, cu luciditate, oferind răspunsuri, exemple sau scurte reflecţii. În general, în luările de cuvânt ale Episcopilor, fiecare a spus: «Sanctitatea Voastră, vă aşteptăm cu bucurie în România, dorim să vă primim în localităţile noastre, în Eparhiile noastre, în Diecezele noastre, sunteţi binevenit!»
După cca o oră şi jumătate, am făcut împreună rugăciunea Angelus Domini – Îngerul Domnului. Sfântul Părinte ne-a dat apoi binecuvântarea şi au intrat reprezentanţii media şi gărzile elveţiene, am făcut pozele oficiale cu Sfântul Părinte, după care a fost înmânat Sfântului Părinte un cadou, o icoană mai mare din partea Conferinţei Episcopale. După aceste momente am trecut, fiecare dintre noi, să îl salutăm pe Sfântul Părinte şi am primit câte o frumoasă medalie cu chipul Maicii Sfinte şi a Pruncului Isus şi, de asemenea, câteva Rozarii şi iconiţe.
Am avut ocazia, la ieşire, să sărut a treia oară inelul Pescarului, inelul şi mâna celui care este actualmente Păstorul Bisericii Universale şi Părintele nostru al tuturor. Am trecut din nou prin aceleaşi săli, apoi am coborât spre filmoteca vaticană, unde a rulat filmul despre Martirii Bisericii noastre, documentarul „Şapte martori pentru Mica Romă” de Anca Berlogea Boariu, o producţie SIGNIS România. Am ajuns după încheierea acestui film – noi am avut ocazia să îl vedem deja – şi am rămas să ne întreţinem cu câteva persoane, inclusiv reprezentanţi ai mass-mediei din Vatican şi alte persoane din Roma care au participat la această vizionare. Ne-am bucurat să îl întâlnim şi pe prof. Rigotti, arhivistul Congregaţiei pentru Bisericile Orientale, care ne-a pus câteva întrebări legate de martirii şi mărturisitorii Bisericii noastre.
După aceste momente, am purces împreună la Casa del Clero unde am servit prânzul împreună cu ceilalţi Episcopi ai Conferinţei Episcopale, ocazie cu care ne-a onorat cu prezenţa şi dl. ambasador pe lângă Sfântul Scaun, Excelenţa Sa prof. dr. Liviu Petru Zăpârţan, împreună cu soţia şi cu alte persoane din Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun la Roma.”

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 890, Ultimul acces: 2026-11-11 04:07:11

Timp total: 0.04s...

[]:1