PS Florentin despre vizita la CPUC

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.04s...

Ştiri şi Evenimente

PS Florentin despre vizita la CPUC

[2018-11-12]

corespondenţă
În după-amiaza zilei de joi, 8 septembrie episcopii romano-catolici şi greco-catolici din România si Republica Moldova au fost invitaţi la Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor (CPUC). Dată fiind importanţa tematicii unităţii creştine, şi fiind, totodată (din anul 2008) membru al acestui dicaster al Curiei romane, PS Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, a oferit detalii despre acest moment al vizitei ad limina (din perioada 5-10 nov. 2018), la Roma:

„A fost o întâlnire cordială cu Cardinalul Kurt Koch, preşedintele CPUC şi cu subsecretarul, Mons. Andreea Palmieri. După rânduiala acestor întâlniri, s-a făcut la început o rugăciune apoi Cardinalul Prefect a prezentat pe scurt acest dicasteriu şi au urmat luările de cuvânt. Mai întâi, Preasfinţitul Alexandru Mesian a prezentat o situaţie generală şi particulară a problemelor ecumenice în Eparhia de Lugoj, apoi a luat cuvântul Înaltpreasfinţitul Ioan Robu care a vorbit despre ecumenismul la nivelul ierarhic. A vorbit, de asemenea, Preasfinţitul Anton Coşa despre situaţia ecumenică din Republica Moldova, prilej cu care s-a pus şi problema distanţei create între Constantinopol şi Moscova şi consecinţele ei asupra dialogului dintre Bisericile Ortodoxe şi Biserica Catolică. S-au arătat şi câteva situaţii pozitive – paşi mici făcuţi în cadrul ecumenismului: Preasfinţia Sa József-Csaba Pál din Timişoara ne-a vorbit despre situaţii ecumenice frumoase, cu participări reciproce la diferite acţiuni şi luări de cuvânt în cadru public.
S-a vorbit şi despre legăturile cu ebraismul, arătându-se diferenţa dintre dialogul ecumenic şi dialogul interreligios. Aici, Cardinalul Koch a făcut câteva precizări, pentru a se evita confuziile, pornind de la premisa că ebraismul rămâne «mama creştinismului» şi tocmai pentru că raportul dintre catolici şi evrei este nu numai o relaţie extrinsecă, ci una intrinsecă, rabinul-şef al Ierusalimului Isaac Herzog şi Papa Ioan al XXIII-lea au decis să pregătească un document prin care raportul cu ebraismul să fie inclus în cadrul acestui dicaster, ulterior definit Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor. Au hotărât ca, paradoxal, chiar dacă nu sunt creştini, totuşi să fie şi evreii în acest dicaster, fiind mai apropiaţi de credinţa noastră. Desigur, există o diferenţă bine definită între dialogul ecumenic, care este un dialog între creştini şi are scopul unităţii creştinilor şi dialogul inter-religios, care se poartă între diferitele religii şi are scopul de a trăi în pace cu aceste religii, fiecare păstrându-şi propria religie.
S-au mai amintit anumite probleme existente în diferite Dieceze la nivel ecumenic, la care, Cardinalul Kurt Koch ne-a invitat să aprofundăm dimensiunea ecumenică-practică în viaţă, mai mult decât doar ca pe o teorie. Ne-a oferit un exemplu: în relaţia cu ortodocşii copţi din Egipt, când Patriarhul ortodox a încercat să pună problema rebotezării catolicilor, a fost invitat să încheie cu acest mod de a proceda; sigur invitaţia s-a făcut folosind un limbaj foarte amabil şi deschis, dar răspunsul a venit destul de circumspect, spunând că «vor încerca» să încheie cu această practică. În urma acestui exemplu, Cardinalul Koch a precizat că ecumenismul cere pasiune în lupta pentru unitate, dar şi răbdare; pasiune, în a nu lăsa la o parte idealul unităţii, dar şi răbdare cu celălalt, cu limitele celuilalt, cu ritmul de înţelegere a celuilalt. Ne-a făcut invitaţia de a rămâne deschişi la un dialog multilateral, un dialog liber, în adevăr, cu toţi cei care sunt de acord să dialogheze cu noi. Dialogul nu poate fi o obligaţie pentru ceilalţi, chiar dacă pentru noi este o recomandare din partea documentelor Bisericii.
Cardinalul Koch ne-a oferit câteva exemple şi din dialogul Comisiei Mixte Internaţionale de Dialog între Biserica Catolică şi Biserica Ortodoxă, arătând paşii care s-au făcut în 2007, la Ravenna, respectiv în 2016, la Chieti. Ne-a vorbit şi despre următoarele sesiuni de întâlnire, pe subcomisii, ale acestei Comisii Internaţionale, exprimându-şi totodată durerea că reprezentanţii Patriarhatului Moscovei nu vor mai participa la această întâlnire atâta vreme cât copreşedintele este din partea Bisericii de Constantinopol, deci există această răceală, distanţă, între cele două centre ale Ortodoxiei mondiale, care, iată, planează asupra dialogului teologic internaţional. Cu toate acestea dialogul merge înainte şi după ce s-a studiat tema primului mileniu, se va începe, cu paşi mărunţi şi cu multă grijă, discutarea celui de-al doilea mileniu creştin.
Au mai fost câteva luări de cuvânt în care s-au arătat situaţii dificile, referitoare la problema retrocedării bunurilor, care continuă se existe în Eparhiile greco-catolice, dar s-a exprimat şi dorinţa de a merge înainte în căutarea reconcilierii. În alte luări de cuvânt s-a arătat că situaţia ecumenică era mult mai bună în timpul persecuţiei, când în celulele de închisoare se aflau împreună reprezentanţi ai diferitelor confesiuni şi au ştiut să depăşească aceste bariere şi să se roage împreună. S-a expus şi o dificultate – amintită şi în cadrul întâlnirii cu Sfântul Părinte -, despre faptul că nu ne putem ruga împreună cu confraţii ortodocşi nici măcar la săptămânile de rugăciune pentru unitatea creştinilor. Datorită acestei situaţii, orice invitaţie comună primită presupune două celebrări diferite şi acesta este un pas înapoi pe drumul ecumenismului. S-a specificat că ar fi foarte bine dacă s-ar putea surmonta această barieră, care înainte de anul 2008 nu exista.
Cardinalul preşedintele CPUC ne-a vorbit şi despre «ecumenismul sângelui», adică «suferinţele care ne pun împreună», ne unesc adeseori, arătând faptul că argumentul principal al demersului ecumenic este, nu doar frumuseţea rugăciunii în comun, ci, în primul rând cuvântul Evangheliei, discursul de adio al lui Isus: «Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine» (Io 17,21). Ca urmare, ne-a invitat să nu renunţăm să ne rugăm pentru unitate, pentru că, astfel, vom împlini cuvântul lui Isus şi să nu uităm să-i includem şi pe reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe în rugăciunile noastre.
În acest context, Mons. Andreea Palmieri a subliniat un aspect interesant, faptul că în statisticile actuale creşte foarte mult proporţia aşa-numitelor noi Biserici şi mulţi credincioşi, atât din Biserica Catolică, cât şi din Biserica Ortodoxă, migrează spre aceste Biserici noi, care de multe ori fac un sincretism religios între diferite credinţe şi diferite confesiuni creştine şi încearcă să găsească metode pentru a atrage pe credincioşii noştri. Prin urmare, ne-a recomandat să fim atenţi la modul în care ne trăim credinţa, la cum exprimăm fenomenul credinţei şi să fie acesta un punct de meditaţie pentru noi.
În continuare, Cardinalul Kurt Koch a mulţumit pentru această vizită şi cu o scurtă rugăciune s-a încheiat acest moment de audienţă la Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor. Ne-am retras, nu înainte de a oferi în dar o icoană cu Preasfânta Fecioară Maria, respectiv Înaltpreasfinţitul Ioan Robu a oferit câteva albume despre Fericitul Monsenior Vladimir Ghika. Ne rugăm Bunului Dumnezeu să binecuvânteze aceste momente de întâlnire cu oficialii diferitelor Dicasterii Romane, să putem primi informaţiile necesare pentru a ne putea în continuare desfăşura activitatea cât mai bine, precum şi documentaţia necesară pentru a actualiza cunoştinţele noastre, respectiv, a ne întări în credinţă şi în comuniune sub binecuvântarea celui care este Capul văzut al Bisericii Catolice, Sfântul Părinte Papa Francisc.”

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 888, Ultimul acces: 2026-11-09 19:52:42

Timp total: 0.05s...

[]:1