Claudiu Călin – un nou doctor în Istoria Bisericii

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Claudiu Călin – un nou doctor în Istoria Bisericii

[2018-11-06]

doctorat în istorie
În data de 31 octombrie 2018, orele 10.00, la sediul Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, a fost susţinută public teza: „Episcopia Romano-Catolică de Timişoara în timpul Episcopului dr. h.c. Augustin Pacha (1930-1954)”, a doctorandului Claudiu Călin – conducător ştiinţific CSI dr. Stelian Mândruţ.

Din Comisia pentru susţinerea publică a tezei de doctorat au făcut parte: prof. univ. dr. Ioan Bolovan – preşedinte, director al Institutului „George Bariţiu”, prof. univ. dr. Rudolf Gräf, prorector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Marton Iosif, Universitatea „Babeş-Bolyai” – Facultatea de Teologie Romano-Catolică şi prepozit major al capitlului Catedralei „Sfântul Mihail” din Alba Iulia, CS II dr. Attila Varga, cercetător în cadrul Institutului „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, şi Stelian Mândruţ, conducător de doctorat. Din partea Diecezei de Timişoara au fost prezenţi la susţinerea publică a menţionatei teze, cu binecuvântarea E.S. József Csaba Pál, Episcop diecezan şi a E.S. Martin Roos, Episcop emerit, pr. Nikola Lauš, directorul cancelariei diecezane, pr. Dorin Iulian Filip, canonic onorific şi pr. Ioan Cădărean, custodele muzeului locului de pelerinaj Maria-Radna.
Apreciată de către comisie cu calificativul „Summa cum laude”, lucrarea bine documentată ştiinţific se înscrie atât în seria restitutio, cât şi în cea a redefinirii istoriei ecleziastice catolice. Ca parte a domeniului Istoriei Bisericii, teza şi-a propus valorificarea arhivelor laice şi ecleziale, jurnalelor vremii, studiilor ştiinţifice şi volumelor colective. Faţă de studiile apărute de-a lungul vremii despre înaltul prelat, demersul ştiinţific al arhivistului Diecezei de Timişoara, dr. Claudiu Călin, are avantajul de a înlătura vălul mistificator aşternut asupra imaginii lui Augustin Pacha şi de a creiona cu acurateţe istoria particulară a Bisericii Catolice din Banat.
După cum notează autorul, Augustin Pacha a văzut lumina zilei într-o familie de şvabi (germani) bănăţeni în localitatea Măureni (Moritzfeld/ Móriczföld), la 26 noiembrie 1870, el fiind penultimul dintre cei treisprezece copii ai soţilor Marian Pacha şi Elisabeth, născută Halsdorfer. După încheierea studiilor teologice la Academia Teologică din Timişoara, în anul 1893, Augustin Pacha a fost sfinţit preot, prin impunerea mâinilor Episcopului Alexander Dessewffy. Datorită priceperii şi hărniciei de care a dat dovadă, Pacha a urcat treptele ierarhiei, bucurându-se de harul unei vocaţii preoţeşti exemplare, şi promovând de la statutul de capelan, până la cel de canonic şi administrator apostolic (1923).
La 15 mai 1927, Augustin Pacha a fost consacrat ca Episcop titular de Lebedo, iar după doar trei ani, atunci când a fost fondată, prin intermediul Constituţiei Apostolice „Solemni Conventione”, Dieceza de Timişoara, Papa Pius al XI-lea l-a numit primul Episcop rezidenţial al acestei Episcopii. În calitate de păstor al Diecezei, Pacha a parcus întregul teritoriu canonic şi a încercat să fie cât mai aproape de credincioşii săi. A organizat misiuni populare, a conferit Sacramentul Sfântului Mir atât în parohii, cât şi în filiale, a consacrat numeroase biserici, a luat parte la hramuri şi la diferite sărbători ale comunităţilor parohiale, a organizat munca de apostolat cu tineretul catolic, contribuind decisiv la dezvoltarea învăţământului catolic.
În anii ulteriori celui de-al doilea Război Mondial şi ai deportării la muncă forţată a etnicilor germani în URSS, episcopul Pacha a încercat să înlăture şi să vindece rănile pricinuite de război, condamnând ideologiile ateiste, precum şi urmările acestora. Pensionat forţat de către regimul comunist în anul 1948, printr-o lege abuzivă, Episcopul a rămas de facto în fruntea Diecezei sale, chiar dacă şi aceasta a fost desfiinţată unilateral de aceiaşi guvernare, fiind redusă la rangul unui decanat. La venerabila vîrstă de 80 de ani, Episcopul Pacha a fost arestat de către Securitate şi judecat de un Tribunal Militar, după scenariul proceselor-spectacol din spaţiul delimitat de „Cortina de Fier”, fiind condamnat la 18 ani de temniţă grea, precum şi la plata a două amenzi exorbitante. De teamă de a nu face din Episcopul Pacha un martir, guvernanţii comunişti l-au eliberat în vara lui 1954. Episcopul şi-a încheiat periplu pământesc la 4 noiembrie 1954, după o suferinţă îndelungată.
Figura sa proeminentă, în serviciul Bisericii şi al Poporului lui Dumnezeu, a fost şi va rămâne, în ciuda tuturor greutăţilor şi jertfei sale, una vie în istoria Banatului şi a Bisericii Catolice din această parte a Europei. Graţie muncii întreprinse de către Claudiu Călin pe tărâm ştiinţific, Episcopul latin de Timişoara, dr. h.c. Augustin Pacha şi-a recâştigat dreptul de a fi aşezat la loc de cinste printre predecesorii săi remarcabili. (Marius Oanţă)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 949, Ultimul acces: 2026-11-10 00:10:16

Timp total: 0.04s...

[]:1