Emisiune de mărci poştale „Făuritori ai Marii Uniri”

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Emisiune de mărci poştale „Făuritori ai Marii Uniri”

[2018-03-23]

Făuritori ai Marii Uniri
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti, prin amabilitatea directorului acesteia, Mireille-Carmen Rădoi, a găzduit marţi, 20 martie, o sesiune de comunicări ştiinţifice dedicate Centenarului Marii Uniri, urmată de lansarea emisiunii de mărci poştale „Făuritori ai Marii Uniri (I)”. Este o iniţiativă a Romfilatelia, reprezentată la acest eveniment de către directorul instituţiei, Cristina Popescu.

Avându-l ca moderator pe acad. Răzvan Theodorescu, sesiunea i-a avut ca vorbitori pe Preasfinţitul Părinte Episcop-Vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul; Mons. Miguel Maury Buendia, Nunţiul Apostolic în România; Preasfinţia Sa Mihai Frăţilă, Episcop greco-catolic de Bucureşti; acad. Cristian Hera, preşedinte-interimar al Academiei Române; istoricul Ovidiu Cristea, directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”. Cuvântul de mulţumire a fost adresat de director Cristina Popescu. La sfârşit, invitaţii au inaugurat expoziţia filatelică dedicată Centenarului Marii Uniri.
Situl EpiscopiaBucuresti.ro, unde găsim aceste informaţii, oferă discursurile ţinute de Episcopul greco-catolic de Bucureşti, respectiv de Nunţiul Apostolic. „În bisericile şi în şcolile ţinute de Biserica Greco-Catolică”, a spus PS Mihai, „s-a creat de-a lungul anilor o cultură de masă, ale cărei preocupări pentru latinitatea limbii şi identitatea creştină de tip bizantin, aşa-numita lege românească, schiţau personalitatea poporului român. Lipsiţi de drepturi civile ca naţie în monarhia habsburgică, românii au avut parte de apostolatul Bisericii Unite. Ea a reuşit să supravieţuiască, tot aşa cum a rezistat idealul său de demnitate naţională, presărat în suflete alături de crezul unirii de credinţă cu Roma.”
Şi Episcopul a continuat: „Este vorba despre o istorie ascunsă voit de regimul comunist, care nu putea suporta faptul că Biserica Unită, inspirată de legătura sa intelectuală cu Apusul, a dat pentru toţi românii startul deschiderii spre civilizaţia de matrice apuseană. Într-adevăr apostolatul greco-catolic, inspirat din experienţa culturală a catolicismului, a făcut ca această Biserică românească să devină principalul artizan al deschiderii românilor ardeleni spre modernitate. Acest lucru înseamnă că drumul elitelor româneşti greco-catolice nu poate fi înţeles fără asimilarea gândirii teologice occidentale – cei mai mulţi erau clerici sau din familii preoţeşti – şi a ideii de demnitate a persoanei, rezultatul căutărilor succesive ale filosofiei apusene.”
Desigur, PS Mihai a vorbit şi despre Cardinalul Hossu, surprins în fotografii la Unire de tânărul greco-catolic Samoilă Mârza. A citat următoarele afirmaţii din raportul postulaturii cauzei de beatificare: „Cardinalul a rămas până la decesul său un intransigent militant al reînfiinţării Bisericii Române Unite, manifestând repulsie faţă de orice manevră drapată în amabilitate faţă de o instituţie eclezială care continua să fie reprimată. Desigur, intransigenţa nu este echivalentă cu soluţii radicale şi inutil riscante. Meritul lui Iuliu Hossu a fost menţinerea în acelaşi registru al intransigenţei şi moralităţii nu doar în epoca confruntării şi persecutării deschise, ci în cea a destinderii, în care festivismul ecumenic, efuziunile în relaţiile Est-Vest, capitulările şi compromisurile deveniseră exerciţii mondene.”
În discursul său, Nunţiul a subliniat că iniţiativa filatelică are în centru doi ortodocşi şi doi greco-catolici: „doi dintre făuritorii de ţară pe care îi cinstim astăzi erau români ortodocşi – Ionel Brătianu, un prim-ministru muntean, şi Miron Cristea, un transilvănean care avea să devină, la şapte ani după Marea Unire, întâiul Patriarh al Bisericii ortodoxe române. Ceilalţi doi erau români uniţi cu Roma, greco-catolici – Iuliu Maniu şi Iuliu Hossu, care avea să fie numit Cardinal ‘in pectore’ de către Papa Paul al VI-lea, încă din vremea comunismului.” A felicitat în special inserarea Cardinalului Hossu, „un exemplu de dăruire şi reconciliere.”
„Exemplul Episcopului Iuliu Hossu, dar şi al celor trei iluştri reprezentanţi ai generaţiei de sacrificiu de la Marea Unire, ne spune că oţelul României moderne a fost forjat din jertfa marilor caractere”, a mai spus Mons. Buendia. „Astfel a reuşit ţara Dvs să supravieţuiască celor două regimuri totalitare care au desfigurat omenirea secolului XX. Avem, astfel, speranţa prezentului, bucuria împăcării şi, bineînţeles putem privi viitorul. Avem ocazia extraordinară să facem din acest an o celebrare a reînnoirii devotamentului faţă de regăsirea spirituală a ţării, dar şi bucuria reconcilierii între confesiunile istorice creştine, între Bisericile Ortodoxă şi Greco-Catolică.”

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 880, Ultimul acces: 2026-11-10 08:43:05

Timp total: 0.04s...

[]:1