20 ani de la descoperirea moaştelor Sfintei Matrona. Patriarhul Kirill: „Să transformăm întristarea în putere duhovnicească şi bucurie interioară”[2018-03-09]de Aurelian IftimiuJoi s-au împlinit douăzeci de ani de la descoperirea moaştelor Sfintei Cuvioase Matrona din Moscova, una dintre cele mai populare sfinte contemporane din Rusia care a fost trecută de curând în calendarul Bisericii Ortodoxe Române. Pentru a marca acest eveniment de mare importanţă pentru Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului unde se află moaştele Sfintei Matrona, Preafericitul Părinte Kirill, Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, a slujit Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite, la care au participat sute de credincioşi. Patriarhul_Kiril_Manastirea_Pokrovsky_Rusia Patriarhul Kiril la Mănăstirea Pokrovsky din Moscova. Foto: Igor Palkin/Patriarchia.ru Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a hotărât în 2013 ca ziua aflării moaştelor Sfintei Cuvioase Matrona să devină sărbătoare bisericească. „O femeie simplă, invalidă, a dobândit o imensă putere duhovnicească” „De fiecare dată când citeşti viaţa Sfintei Matrona, când auzi istorisiri orale, când ajungi faţă în faţă cu minunata credinţă a poporului nostru în ajutorul ei benefic, te întrebi involuntar cum de s-a întâmplat că o femeie simplă, invalidă, foarte îngrădită în comunicarea ei cu lumea, a dobândit o aşa imensă putere duhovnicească încât, încă din timpul vieţii, mulţimi şi mulţimi de oameni se îndreptau către ea pentru sfat, ajutor şi rugăciune”, a spus Patriarhul Kirill în predica sa de la Mănăstirea Pokrovsky din data de 8 martie. Patriarhul Kirill a spus că pentru a înţelege de ce Sfânta Matrona a primit atât har de la Dumnezeu trebuie să ne gândim la lucrarea Mântuitorului Hristos de răscumpărare a păcatelor trecând prin grele suferinţe, prin ruşine şi prin înfricoşătoarea pătimire a morţii pe cruce. Patriarhul Moscovei a reflectat asupra înţelesului suferinţei observând că „de regulă, considerăm suferinţa un coşmar, ceva ce ar trebui evitat sau care trebuie uitat imediat”. Deşi în circumstanţele dificile ale vieţii suntem tentaţi să cârtim, „credinciosul care trece prin suferinţă fără să îşi piardă credinţa în Dumnezeu devine realmente diferit”. Dacă nu ar fi existat întristările din viaţa noastră, „probabil că nu ar fi existat nici mântuirea sufletului, pentru că întristările trezesc mintea, întăresc voinţa şi credinţa”. „Matronuşka s-a născut în întristare. Ea nu a avut bucurii omeneşti. Ea nu vedea chipurile oamenilor, nu a văzut albastrul cerului, nu a văzut lumea înconjurătoare”, a spus patriarhul Kirill subliniind faptul că noi nu ne putem imagina lumea în care trăia Dreapta Matrona. „Dacă nu ar fi fost aceste pătimiri, nu ar fi existat nici Matronuşka!” Pentru a străluci ca o stea, a fost nevoie să treacă printr-o suferinţă specială şi o experienţă a vieţii specială, care i-au deschis vederea către o altă lume, diferită de cea din jurul ei pe care nu o percepea. „Matrona cunoştea cu adevărat, ea vedea cu adevărat cu ochii ei nevăzători acea lume şi ne putem imagina ce putere avea rugăciunea ei de vreme ce ea avea nu credinţă, ci cunoaştere – cunoaşterea prezenţei lui Dumnezeu în viaţa omului”. Patriarhul Kirill a spus că reflectând la viaţa Sfintei Matrona „trebuie să învăţăm să percepem corect suferinţa”. „Suferinţa nu trebuie să ne distrugă, nici să ne diminueze puterile, ci ar trebui mai degrabă să ne întărească credinţa şi să ne ascută simţurile religioase”. „Să transformăm întristarea în putere duhovnicească şi bucurie interioară” „De fiecare dată când Dumnezeu ne conduce prin greutăţi, să ne aducem aminte de Dreapta Stareţă Matrona din Moscova şi să dea Dumnezeu ca exemplul ei să ne ajute să transformăm întristarea în putere duhovnicească şi bucurie interioară – bucuria legăturii cu cele înalte, cu lumea de sus”, a spus Preafericitul Părinte Kirill în încheierea predicii sale cu ocazia împlinirii a douăzeci de ani de la aflarea moaştelor Sfintei Cuvioase Matrona din Moscova. Patriarhul_Daniel_Manastirea_Pokrovsky_Moscova Patriarhul Daniel în timpul Sfintei Liturghii de la Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Moscova, decembrie 2017. Foto: Robert Nicolae/Basilica.ro Preafericitul Părinte Daniel a fost primul Patriarh al României care a slujit la Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Moscova. Patriarhul Daniel a vizitat mănăstirea unde se află moaştele Sfintei Matrona în luna decembrie a anului trecut, în contextul participării la evenimentele dedicate împlinirii a o sută de ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă. Ca urmare a acestui moment memorabil şi în semn de frăţietate faţă de poporul ortodox rus, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în luna februarie înscrierea începând cu anul 2019 a Sfintei Cuvioase Matrona din Moscova în calendarul Bisericii noastre, cu zi de prăznuire data de 2 mai. Sfanta_Cuvioasa_Matrona Icoana Sfintei Matrona primită de Patriarhul Daniel din partea obştii Mănăstirii Pokrovsky din Moscova. Foto: Robert Nicolae/Basilica.ro Sfânta Matrona s-a născut în 1881 într-o familie de oameni simpli din satul Sebino, gubernia Tula. Deşi a venit pe lume fără darul vederii şi a pierdut folosirea picioarelor de la vârsta de 17 ani, datorită vieţii sale ascetice şi rugăciunii necontenite, Dumnezeu a învrednicit-o de darul vederii înainte şi al facerii de minuni. Sfântul Ioan de Kronstadt a numit-o pe când avea numai 14 ani „al optulea stâlp al Rusiei”. Prin această expresie a profeţit că ea va rămâne unul dintre puţinii rugători pentru patria care avea să fie cuprinsă de persecuţia ateistă bolşevică. Sfânta Matrona a fost canonizată de Biserica Ortodoxă a Rusiei în anul 1999. Citeşte şi: Nouă sfinţi români au fost introduşi în calendarul Bisericii Ortodoxe Ruse Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 859, Ultimul acces: 2026-11-07 11:50:39
|
Timp total: 0.04s...
[]:1