Papa Francisc: Dumnezeu ne iartă dacă şi noi îi iertăm pe ceilalţi - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

 
eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Papa Francisc: Dumnezeu ne iartă dacă şi noi îi iertăm pe ceilalţi

[2018-03-06]
Liturghie în capela Casei Santa Marta
Să fim atenţi la ranchiuna care se cuibăreşte în inima noastră şi, chiar dacă este greu, să îi iertăm pe ceilalţi ca să fim iertaţi la rândul nostru de Dumnezeu. În predica la Sfânta Liturghie celebrată marţi, 6 martie 2018, dimineaţă, în capela Casei Santa Marta din Vatican, Papa Francisc a făcut un comentariu la lecturile biblice ale zilei şi a atras atenţia asupra pericolului de a ne lăsa robiţi de ură. A ne recunoaşte păcătoşi este primul pas pentru a fi iertaţi de Dumnezeu, citim în materialul de pe situl Radio Vatican.

În prima lectură a Sfintei Liturghii, luată din Cartea profetului Daniel (3,25.34-43), se vorbeşte despre Azaria care, fiind aruncat în cuptorul aprins pentru că nu a vrut să-l tăgăduiască pe Domnul, nu se plânge înaintea lui Dumnezeu pentru modul în care este tratat, nu-i reproşează ceva revendicând propria fidelitate. El continuă să mărturisească măreţia lui Dumnezeu şi merge la rădăcina răului spunând: „Tu ne-ai salvat întotdeauna, dar din nefericire noi am păcătuit”. Se acuză pe sine, acuză poporul din care face parte. Primul pas către iertare este a se acuza pe sine.
Papa Francisc a spus: „A se acuza pe sine face parte din înţelepciunea creştină. A-i acuza pe alţii, nu. Pe sine! Eu am păcătuit. Când ne apropiem de Sacramentul Spovezii trebuie să avem în inimă acest lucru: Dumnezeu este mare şi ne-a dăruit atâtea lucruri iar eu, din nefericire, am păcătuit, eu l-am ofensat pe Domnul şi îi cer să mă mântuiască”. Pontiful a povestit în continuare o întâmplare despre o doamnă care, în scaunul de Spovadă, spunea pe îndelete păcatele soacrei, căutând să se justifice, până când preotul a oprit-o spunându-i: „Bine, acum mărturiseşte şi păcatele tale”.
„Acest fapt îi place Domnului, pentru că Domnul primeşte inima căită, pentru că, după cum spune Azaria, ‘Nu vor fi dezamăgiţi cei care îşi pun încrederea în Tine’. Inima căită îi spune Domnului adevărul: ‘Eu am făcut aceasta, Doamne. Am păcătuit împotriva Ta’. Domnul îi închide gura, cum face tatăl cu fiul risipitor: nu-l lasă să vorbească. Iubirea Sa îl acoperă. Iartă totul”. Nu trebuie să ne fie ruşine să spunem păcatele noastre, a continuat Sfântul Părinte, pentru că Domnul este cel care ne îndreptăţeşte iertându-ne nu o dată, ci întotdeauna. Dar cu o condiţie: „Iertarea lui Dumnezeu vine cu îmbelşugare în noi cu condiţia ca noi să îi iertăm pe ceilalţi”.
„Nu este uşor acest lucru, pentru că ranchiuna se cuibăreşte în inima noastră şi există întotdeauna o anumită amărăciune. De multe ori, purtăm la noi lista lucrurilor pe care ceilalţi ni le-au făcut”. Sfântul Părinte a încheiat predica atrăgând atenţia asupra pericolului de a ne lăsa robiţi de ură şi a spus: „Acestea sunt cele două lucruri care ne vor ajuta să înţelegem calea iertării: ‘Tu eşti mare, Doamne, dar eu din nefericire am păcătuit’ şi ‘Da, te iert, de şaptezeci de ori câte şapte, cu condiţia să îi ierţi şi tu pe ceilalţi’.”

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 904, Ultimul acces: 2026-11-02 08:43:49