© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Cardinalul Coccopalmerio: Codul de Drept Canonic trebuie să conţină Evanghelia (II)[2018-03-08]Cardinalul Francesco CoccopalmerioCardinalul Francesco Coccopalmerio, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Textele Legislative, vorbeşte despre modificările aduse la Codul de Drept Canonic, ca urmare a ultimelor intervenţii făcute de Papa Francisc cu motu proprio „De concordia inter codices” şi motu proprio „Imparare a congedarsi”. În plus ilustrează starea reformei cărţii a VI-a a Codului, evidenţiind punctele importante conţinute în schema de lucru. Apoi sunt trecute în revistă câteva dintre activităţile semnificative pe care le desfăşoară Consiliul Pontifical, într-o optică de deschidere şi de slujire faţă de canoniştii prezenţi în diferitele contexte teritoriale. Lărgind privirea, Cardinalul propune, la sfârşitul acestui interviu tradus de pe iuscanonicum.it pentru ITRC.ro de pr. Mihai Pătraşcu, câteva consideraţii mai generale cu privire la rolul actual al dreptului canonic în Biserică. Iată ultima parte. – Care sunt activităţile Consiliului Pontifical pentru Textele Legislative le desfăşoară în domeniul dreptului canonic? – Prima este cea referită la legislaţie. Consiliul Pontifical nu este legislatorul, ci are misiunea delicată de a sugera legislatorului cum să intervină asupra sistemului juridic. Trebuie să studiem şi să cunoaştem cele două Coduri şi celelalte norme ale Bisericii universale, să verificăm dacă există lacune de umplut sau norme depăşite de înlăturat sau de înlocuit, evidenţiind aceste situaţii şi în acelaşi timp furnizând legislatorului posibilitatea de a interveni, acolo unde se consideră oportun. A doua zonă este cea a controlului, menită să evalueze dacă normele în vigoare sunt puse sau nu în practică şi aplicate în mod corect şi dacă se determină eventual practici contrare pentru care este necesar să se intervină. A treia zonă de activitate este cea a interpretării normelor: într-adevăr, în acest moment nu consideră că există exigenţe puternice de acest timp, şi pentru că normele sunt în mod substanţial clare. Însă există multe persoane care nu au personal claritate cu privire la normă şi apoi nu cer explicaţii de la dicaster, care răspunde la întrebările prezentate. A patra activitate se referă la tot ceea ce foloseşte pentru o mai bună cunoaştere şi aplicare a dreptului canonic: face parte din acest domeniu de exemplu gestionarea sitului web al dicasterului. Noi suntem în centru şi suntem chemaţi să desfăşurăm o slujire pentru periferii, înţelegând prin periferii Conferinţele Episcopale, asociaţiile canoniste, facultăţile şi institutele de drept canonic din lume. Aşadar eu spun: schimbul de informaţii disponibile, publicitatea iniţiativelor care interesează dreptul canonic, publicarea răspunsurilor pe care dicasterul le dă ca urmare a cererilor de interpretare normativă, toate sunt conţinuturi pe care le facem disponibile pe web, încercând să facem un serviciu de iradiere a cunoaşterii dreptului canonic în toată lumea. După aceea, s-a dezvoltat mult în ultimele timpuri raportul direct cu Episcopii care vin la Roma în vizită ad limina şi se confruntă la dicasterul nostru despre probleme canonice specifice care se referă la teritoriul lor, cum ar fi de exemplu Sinoadele diecezane, prezenţa canoniştilor în dieceze care să sprijine curiile pentru o corectă predispunere a actelor administrative, desfăşurarea de întâlniri şi seminarii despre tematici juridice. Toate acestea pentru o mai mare cunoaştere şi difuzare a dreptului canonic în Biserică, lucru care este tocmai una dintre îndatoririle mele cele mai importante. – Anul trecut s-a celebrat centenarul Codului de Drept Canonic din 1917. Din punctul Dvs de vedere, care este astăzi rolul dreptului canonic al Bisericii? – Voi indica un singur aspect, probabil un pic provocator. Mie îmi place să spun că Codul de Drept Canonic ar trebui să fie un text care ilustrează sub atâtea aspecte cine este credinciosul creştin. De exemplu, Cartea a VI-a, despre care am vorbit, ar trebui să ne facă să înţelegem care sunt acţiunile negative în mod grav contrare statutului vieţii creştine. Desigur, în textul Codului găsim în acelaşi timp canoane cu conţinuturi foarte inovatoare şi altele în mod categoric mai slabe. De exemplu, să luăm în considerare can. 222 § 2 (nici măcar tot canonul, ci numai paragraful al doilea!): citim că credincioşii au obligaţia de a promova dreptatea socială şi, amintindu-şi de porunca Domnului, au obligaţia de a-i ajuta pe săraci cu veniturile proprii. Însă pentru a înţelege ce este porunca Domnului trebuie să citesc Evanghelia, Faptele Apostolilor, scrisorile Sfântului Paul. Dacă mă opresc la acest text din Cod, nu pot ajunge să înţeleg care este această poruncă. Atunci mă întreb, de ce să nu enunţ în termeni pozitivi, deja în Cod, de exemplu obligaţia de a face faptele de milostenie stabilite de Biserică? Punctul important asupra căruia trebuie focalizată atenţia cred că este conceptul însuşi de Cod de Drept Canonic, cu particularităţile sale. Dacă se vrea să fie asemănat cât mai mult posibil cu un cod civil, ar rămâne ceva incomplet şi nesatisfăcător. Codul nostru trebuie să fie unul care conţine Evanghelia. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 883, Ultimul acces: 2026-11-07 16:08:11
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
