© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Sunt călugăriţele exploatate de Biserică? Experienţele diferă[2018-03-10]CălugăriţeSăptămâna trecută, un articol din „Femei Biserică Lume” („Donne Chiesa Mondo”) susţinea că persoanele consacrate de sex feminin din Biserica Catolică sunt tratate nedemn şi exploatate economic. Textul a apărut în suplimentul pentru femei publicat de L’Osservatore Romano, editat de Vatican. Conform Associated Press, articolul este „o expunere a muncii slab plătite şi neapreciate intelectual a călugăriţelor”. În articol, trei surori, al căror nume a fost schimbat, spun că munca persoanelor consacrate feminine este subevaluată, că sunt tratate nedemn de preoţii şi de Episcopii pe care îi slujesc, precum şi că nu sunt plătite corespunzător pentru munca depusă. O călugăriţă, identificată ca sr. Marie, a spus că adesea surorile lucrează multe ore în roluri domestice şi sunt slab plătite. De asemenea s-a plâns că unele surori nu sunt invitate să mănânce la aceeaşi masă cu clerul pe care îl slujesc, generându-se frustrare şi resentimente. O alta se plânge că surorile cu diplome respectabile sunt puse să facă munci de jos. „Am întâlnit surori care au obţinut un doctorat în teologie şi care a doua zi au fost trimise să gătească sau să spele vase, într-o misiune ce nu avea nici o legătură cu formarea lor intelectuală şi fără vreo explicaţie validă”, a spus sr. Paule. Agenţia catolică americană CNA a stat de vorbă cu diverse surori şi a constatat că articolul nu reflectă experienţa lor. Maica M. Maximilia Um, Superioară Provincială a Surorilor Sf. Francisc ale Sf. George martirul, din Alton, Illinois, a afirmat că articolul poate indica probleme specifice ale unor anumite surori, dar nu este vorba de probleme instituţionale generale. „Nici una dintre problemele indicate în acest articol nu poate fi complet negată, dar nu cred că pot fi încadrate ca aparţinând relaţiilor dintre bărbaţi şi femei”, a spus ea. „Cred că în cele din urmă este o problemă veche ca păcatul.” În timp ce surorile din ordinul Maicii Maximilia servesc în general în spaţiul medical şi educaţional, au şi o istorie de activitate în case preoţeşti sau pe lângă Episcopi. Dar punctele de vedere ale surorilor din articol nu reflectă „experienţa reală a surorilor noastre în acest apostolat, unde există o atenţie reală faţă de surori şi faţă de slujirea lor”. Maica Marie Julie este Superioara Generală a Surorilor Carităţii a Fecioarei Maria, Maica Bisericii, cu sediul în Connecticut, al căror apostolat se desfăşoară în principal în sistemul medical şi educaţional. Carisma lor este „să slujească poporul lui Dumnezeu în spiritul sincerei simplităţi”. „Deci prin carisma noastră nu căutăm să ne fie puse numele în evidenţă, nu căutăm laudă sau să fim observate; dorim doar să fim în inima Bisericii şi cred că este în mare parte sentimentul fiecărei congregaţii şi al fiecărei surori”, a spus ea pentru CNA. S-a declarat „întristată” de articolul L’Osservatore Romano, căci oferă „o imagine greşită şi pesimistă” despre viaţa consacrată şi nu subliniază darul vocaţiei. „Sunt mereu unii nemulţumiţi, şi trebuie să recunosc că probabil există ceva adevăr în cele scrise în articol. Nu pot spune că respectivele persoane nu au avut acele experienţe Dar nu este experienţa mea, nici experienţa surorilor pe care le cunosc.” Legat de compensarea materială, Maica Maximilia a spus că banii primiţi de surori pentru munca domestică pot fi mai puţini decât se obţin în alte apostolate, „dar nu a fost niciodată o problemă, deoarece vedem în primul rând aceasta ca o slujire adusă Bisericii”. Mai mult, casele unde slujesc surorile oferă adesea alte compensaţii, precum mese sau cazare. „Am simţit mereu că suntem compensate adecvat pentru slujire”, a spus ea. Maica Marie a spus că uneori, dacă o parohie se luptă cu o situaţie dificilă, surorile pot să fie plătite mai puţin sau mai târziu, dar „e vorba de parohii ce o duc rău, şi nu este câtuşi de puţin norma”. „Nu ne aşteptăm să trăim pur şi simplu din iubirea lui Dumnezeu; avem asigurări de plătit şi responsabilităţi. Când se întâmplă, când suntem într-o lucrare unde nu suntem plătite suficient, nu este vorba de înrobire ci este Evanghelia, şi deci un privilegiu.” Este normal, a mai spus Maica Marie, ca o soră cu un doctorat să vrea să slujească în domeniul ei de competenţă, şi aşa se întâmplă cel mai des. Dar anumite circumstanţe pot cere ca surorile să slujească în alte apostolate. „Dacă Dumnezeu ne cheamă să facem altceva, prin superiorii noştri sau prin semnele timpului, sau pur şi simplu datorită unor evenimente, atunci răspundem… vedem aici voia lui Dumnezeu”, a spus ea. Când o soră slujeşte într-o poziţie care poate nu a fost dorinţa ei, este asemenea jertfei mamelor sau taţilor din familii, care stau noaptea târziu lângă un copil bolnav sau iau slujbe prost plătite doar pentru a putea sta mai mult timp cu familia. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 921, Ultimul acces: 2026-11-05 11:17:49
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
