Papa Francisc: Creştini nu trebuie să se „parcheze” ci să crească

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Papa Francisc: Creştini nu trebuie să se „parcheze” ci să crească

[2018-03-12]

Liturghie în capela Casei Santa Marta
Adevăratul creştin nu se opreşte niciodată la primul har pe care îl primeşte, ci merge mereu înainte, pentru că doreşte bucuria de a sta cu Domnul, a spus Papa Francisc la predica de la Sfânta Liturghie celebrată în dimineaţa de luni, 12 martie a.c., în capela Casei Sf. Marta din Cetatea Vaticanului. Comentând lecturile biblice ale zilei (Is 65,17-21; Ps 29; In 4,43-54), Pontiful a subliniat necesitatea de a „păstra vie propria dorinţă” şi de a nu se mulţumi cu „aperitivul”, informează Radio Vatican.

„Dacă nu vedeţi semne şi minuni, nu credeţi!” (In 4,48). Este reproşul pe care Isus, la Evanghelia zilei, îl adresează funcţionarului regal care venise să îi ceară vindecarea fiului său. Lumea ştia că Isus făcuse deja multe minuni. La prima vedere, s-ar spune că Isus îşi pierde răbdarea pentru că minunea pare să fie singurul lucru care îi interesa pe când, a notat Sf. Părinte, Isus aştepta altceva: „Unde este credinţa voastră? Să vezi un miracol, o minune şi să spui: ‘Tu eşti puternic, tu eşti Dumnezeu’, da, este un act de credinţă, dar mic de tot. Pentru că este evident că acest Om are o putere mare, dar credinţa abia începe şi apoi este necesar să meargă înainte. Unde este dorinţa ta de Dumnezeu? Pentru că credinţa aceasta este: să ai dorinţa de a-l găsi pe Dumnezeu, de a-l întâlni, de a fi cu El, de a fi fericit împreună cu El.”
Care este, de fapt, marea minune pe care Domnul o săvârşeşte? Este cea despre care se vorbeşte la prima lectură a celebrării euharistice, luată din cartea profetului Isaia: „Iată, Eu creez ceruri noi şi un pământ nou, bucuraţi-vă şi veseliţi-vă întotdeauna pentru ceea ce creez Eu” (Is 65, 17-18). Domnul atrage dorinţa noastră înspre bucuria de a fi cu El. Papa a explicat: „Când Domnul trece prin viaţa noastră şi face o minune în fiecare dintre noi, iar fiecare dintre noi ştie ce a făcut Domnul în viaţa sa, nu se termină totul acolo. Aceasta este o invitaţie de a merge înainte, de a continua să parcurgi drumul, de ‘a căuta faţa lui Dumnezeu’, cum spune psalmul, a căuta această bucurie.”
Minunea, aşadar, este doar începutul, iar Papa se întreabă ce poate să creadă Isus despre atâţia creştini care se opresc acolo, la primul har primit, care nu înaintează pe cale şi se comportă ca unul care, la restaurant, se hrăneşte cu aperitivul şi pleacă acasă fără să ştie că ce e mai bun vine după aceea. „Pentru că sunt mulţi creştini care stau pe loc, care nu înaintează pe cale, creştini prinşi în nisipul lucrurilor de fiecare zi – buni, creştini buni – dar care nu cresc, rămân mici. Creştini parcaţi: se parchează pe sine. Creştini în colivie care nu ştiu să zboare cu gândul la această realitate frumoasă la care Domnul ne cheamă.”
Pontiful a încheiat cu o serie de întrebări valabile pentru orice creştin: „Cum este dorinţa mea? Îl caut eu pe Domnul, sau mi-e teamă, sunt mediocru? Care este măsura dorinţei mele? Aperitivul sau întregul ospăţ?” Apoi, îndemnul final: „Să păstrăm vie dorinţa noastră, să nu ne acomodăm prea mult, să mergem un pic înainte, să riscăm. Adevăratul creştin riscă, iese din ceea ce este sigur.”

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 995, Ultimul acces: 2026-11-09 08:00:47

Timp total: 0.04s...

[]:1