© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Funeraliile pr. Iosif Matei la Faraoani[2018-02-26]Funeralii26.02.2018, Iaşi (Catholica) - Pr. Iosif Matei, la 68 de ani, după mai bine de zece ani de suferinţă, a trecut la cele veşnice în noaptea de 18 februarie, în casa „Surorilor Misionare ale Patimii lui Isus” din Villanova Mondovì (Italia), unde a fost îngrijit de măicuţele de acolo, împreună cu sora Maria, sora lui de sânge. Acestea au fost prezente în rugăciune în ultimele clipe de viaţă ale părintelui. Liturghia de înmormântare a început sâmbătă, 24 februarie, la ora 10.30, printr-o procesiune din casa parohială spre biserică. Celebrarea a fost prezidată de PS Petru Gherghel, avându-l alături pe PS Aurel Percă, care a rostit cuvântul de învăţătură. Au concelebrat aproape 100 de preoţi. Printre aceştia s-au aflat Mons. Benone Farcaş, rector al Seminarului mare din Iaşi, împreună cu alţi preoţi de la Seminarul din Iaşi şi cel din Bacău, pr. Isidor Dâscă, decan de Bacău, pr. Felix Măriuţ, parohul comunităţii din Faraoani, dar şi cinci dintre cei 17 colegi de seminar ai părintelui Iosif (pr. Alois Bişoc, pr. Martin Cabalaşa, pr. Valeriu Ciorbă, pr. Francisc Şerban şi pr. Francisc Trifaş). La începutul sfintei Liturghii a fost prezentată pe scurt viaţa părintelui Iosif Matei, apoi PS Petru Gherghel a invitat la rugăciune pentru sufletul răposatului preot Iosif, ca Dumnezeu să-l fericească pentru tot binele făcut, pentru modul în care şi-a împlinit misiunea şi a ştiut să-şi poarte crucea. Apoi toţi cei prezenţi la biserică s-au rugat Oficiul pentru cei răposaţi şi au participat la Liturghia pentru odihna sufletului răposatului preot Iosif. La psalmul responsorial, corul parohiei Faraoani a intonat cântarea „În mâinile Lui am pus viaţa mea, El singur este stânca mea”, ale cărei cuvinte exprimă o caracteristică a vieţii părintelui răposat. PS Aurel Percă a amintit la începutul predicii despre misiunea nobilă pe care o are un preot, prezentând momentul în care, la hirotonire, candidaţii se prosternă la pământ, când, „cu faţa aruncată la pământ, preotul îşi recunoaşte micimea sa, însă în acelaşi moment el se deschide pentru marele dar al preoţiei pe care îl primeşte şi cu care va sluji poporul lui Dumnezeu”. Acest gest, spunea PS Aurel, „conţine deja o moarte, când preotul începe să moară pentru sine, să moară pentru proiectele proprii, să moară pentru tot ceea ce este lumesc, pentru a fi cu adevărat un ministru al lui Isus Cristos”. Preasfinţitul a amintit că pr. Iosif a avut de purtat o „cruce mai grea, o cruce pe care a purtat-o şi putem spune că, privind la ceea ce a reprezentat preoţia sa, s-a consumat ca o jertfă curată, sfântă, nepătată”. A fost amintită blândeţea şi bunătatea părintelui Iosif, el fiind numit „mielul lui Dumnezeu”, devenind ca „o ostie nepătată, care s-a oferit în totalitate lui Dumnezeu, până la ultima suflare”, primind forţa din tabernacol, de la Isus din Sfânta Taină, „cu care vorbea din poziţia pe care o avea, asemenea cu acea din ziua Preoţiei”. La sfârşitul Liturghiei, din partea comunităţii Faraoani, au fost prezentate câteva gânduri prin care a fost arătată preţuirea pentru părintele consătean. După Sfânta Liturghie, sicriul cu trupul neînsufleţit al pr. Iosif Matei a fost purtat în procesiune spre cimitirul comun al satelor Faraoani şi Valea Mare, într-o procesiune impresionantă. Sicriul a fost aşezat în cimitirul cu cea mai veche biserică din Dieceză, care are hramul Sfântul Martin, cimitir în care părintele aşteaptă învierea de apoi. (fragmente din materialul publicat de pr. Adrian Blăjuţă pe Ercis.ro) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 2882, Ultimul acces: 2026-11-07 16:23:55
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
